Tranziția energetică: între idealuri verzi și realități economice
Într-o lume în care presiunea pentru decarbonizare devine tot mai intensă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, atrage atenția asupra unui aspect esențial: tranziția energetică trebuie să fie inteligentă, echilibrată și să nu sacrifice securitatea economică. Renunțarea la centralele pe cărbune, fără a avea alternative viabile, ar putea destabiliza economia europeană, deja fragilizată de multiple crize.
Burduja subliniază că România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, dar în această ordine de priorități. O „terapie șoc” în domeniul energetic, fără o planificare adecvată, riscă să transforme continentul într-un pacient economic grav afectat. Mesajele sale despre „Green Deal” nu sunt noi, ci reprezintă concluzii bazate pe realități economice și sociale care devin tot mai evidente.
De ce nu putem renunța încă la cărbune?
Ministrul Energiei argumentează că centralele pe cărbune nu pot fi eliminate până când nu sunt înlocuite cu surse de energie fiabile, precum centralele pe gaz pe termen scurt și mediu, sau cele nucleare pe termen lung. Investițiile în stocarea energiei și modernizarea rețelelor sunt esențiale pentru a asigura o tranziție sustenabilă. În plus, utilizarea echipamentelor fabricate local, în România și Europa, ar putea reduce dependența de importuri și ar sprijini industria autohtonă.
România, conform ministrului, are deja un plan concret pentru a deveni nu doar un producător de energie, ci și un lider în fabricarea de echipamente moderne. Contractele de finanțare semnate recent, în valoare de 169 milioane de euro, susțin producția de componente pentru baterii de stocare și panouri fotovoltaice, toate sub marca „Made in România”.
Europa, prinsă între idealuri și pierderi economice
În timp ce Uniunea Europeană își propune să devină lider mondial în decarbonizare, realitatea economică globală arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității. Aproximativ 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa continuă să subvenționeze instalarea acestora, în loc să investească în producția locală. Această dependență pune în pericol securitatea energetică și economică a continentului.
Costurile ridicate ale energiei în UE, de trei ori mai mari decât în SUA sau China, determină închiderea fabricilor europene sau relocarea acestora în alte regiuni. Burduja descrie această situație drept o „tragedie economică în desfășurare”, care contribuie la declinul PIB-ului european pe scena globală. În anul 2000, UE reprezenta 34% din PIB-ul global, dar astăzi această cifră a scăzut sub 15%.
România, un exemplu de adaptabilitate
Cu resurse naturale precum gazele naturale și hidrocentralele, dar și cu proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici, România are potențialul de a deveni un lider energetic regional. Ministrul Energiei consideră că țara noastră poate demonstra că există o cale alternativă, bazată pe decizii curajoase și prioritizarea bunăstării cetățenilor.
În opinia sa, Europa trebuie să își redefinească prioritățile economice și să adopte un „Smart Deal”, care să sprijine producția locală, locurile de muncă bine plătite și inovația. Doar astfel, continentul poate recâștiga relevanța economică și poate face față concurenței globale.