Inspectorii ANAF și umbrele neregulilor financiare
Într-un peisaj economic deja fragil, dezvăluirile recente despre inspectorii ANAF care au trecut cu vederea transferuri suspecte de zeci de milioane de lei ridică întrebări tulburătoare despre integritatea și responsabilitatea instituțiilor publice. Grupul de firme Nordis, aflat în centrul acestui scandal, a devenit simbolul unei rețele complexe de operațiuni financiare care par să fi fost ignorate deliberat de autorități.
Transferuri suspecte și documente lipsă
În perioada 2021-2022, controalele efectuate la societăți precum NORDIS MANAGEMENT SRL, LAMPP BUILDING SRL și MBG IDEAL MANAGEMENT SRL au scos la iveală transferuri de bani în valoare de peste 40 de milioane de lei. Cu toate acestea, procesele-verbale întocmite de inspectori nu au consemnat nicio încălcare a legii, deși documentele justificative ridicau suspiciuni evidente. Contractele de cesiune, cu valori nominale de 10 lei transformate în tranzacții de milioane de euro, au fost tratate cu o indiferență greu de explicat.
Favorizarea făptuitorilor: o acuzație gravă
Procurorii DIICOT au concluzionat că inspectorii antifraudă au favorizat făptuitorii prin lipsa de acțiune. Deși mecanismele de retragere a sumelor de bani și justificările acestora erau similare în toate cazurile investigate, inspectorii nu au sesizat organele judiciare. Această pasivitate a permis continuarea unor practici financiare dubioase, afectând grav încrederea publicului în instituțiile statului.
Presiuni și intimidări asupra echipelor de control
Reprezentanții Nordis, inclusiv Vladimir Ciorbă, au fost acuzați că au încercat să intimideze echipele de control. Declarațiile martorilor relevă o atmosferă de presiune constantă, în care inspectorii erau avertizați despre schimbări politice iminente și erau confruntați cu informații personale menite să le submineze încrederea. Aceste tactici au creat un mediu ostil, în care respectarea legii părea să devină o prioritate secundară.
Societăți fantomă și responsabilități evitate
Controalele ulterioare au evidențiat legături între firmele Nordis și societăți de tip fantomă, caracterizate prin lipsa documentelor financiare și a reprezentanților legali. Cu toate acestea, inspectorii au ales să sesizeze doar activitatea acestor entități, ignorând beneficiarii reali ai tranzacțiilor suspecte. Această abordare selectivă a permis perpetuarea unui sistem corupt, în care responsabilitatea era transferată în mod convenabil.
Un sistem care cere răspunsuri
Scandalul Nordis scoate la lumină vulnerabilitățile unui sistem care ar trebui să protejeze interesele publice. Lipsa de acțiune a inspectorilor ANAF, combinată cu presiunile exercitate de cei investigați, ridică întrebări serioase despre eficiența și integritatea controalelor financiare. Într-un context în care încrederea publicului în instituții este deja șubredă, astfel de dezvăluiri subminează și mai mult speranța într-un sistem just și transparent.