Primarul din Cernavodă, condamnat pentru abuz în serviciu
Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în formă continuată. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Constanța, însă aceasta nu este definitivă și poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare.
Judecătorii au dispus și o pedeapsă complementară de patru ani, care include interzicerea dreptului de a fi ales în funcții publice sau de a ocupa poziții ce implică exercițiul autorității de stat. Sentința prevede executarea pedepsei în regim de detenție.
Confiscări și lipsa constituirii ca parte civilă
Instanța a dispus confiscarea sumei de 9.307.790 de lei de la Liviu Cristian Negoiță, sumă considerată prejudiciu adus statului. Totodată, s-a menținut măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor acestuia. Cu toate acestea, Unitatea Administrativ Teritorială Cernavodă nu s-a constituit parte civilă în proces, decizie luată printr-o hotărâre a Consiliului Local din 2022.
Acuzat de finanțări ilegale
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție l-au trimis în judecată pe primar în noiembrie 2022, acuzându-l că a aprobat, fără respectarea dispozițiilor legale, documente prin care s-au efectuat plăți nelegale de peste 9,3 milioane de lei către un club sportiv. Aceste fapte s-au desfășurat între aprilie 2017 și august 2019, implicând 33 de ordonanțări de plată emise de Primăria Cernavodă.
Procurorii au subliniat că aceste acțiuni au generat consecințe deosebit de grave, fiind considerate un exemplu clar de abuz în serviciu. Liviu Cristian Negoiță a fost trimis în judecată în stare de libertate, iar procesul a scos la iveală detalii despre modul în care fondurile publice au fost gestionate.
Un caz care ridică semne de întrebare
Decizia instanței de a condamna un primar în funcție pentru abuz în serviciu atrage atenția asupra vulnerabilităților din administrația publică locală. Lipsa constituirii ca parte civilă a UAT Cernavodă ridică întrebări despre implicarea autorităților locale în recuperarea prejudiciilor aduse comunității.
Acest caz evidențiază necesitatea unei transparențe mai mari în gestionarea fondurilor publice și a unei responsabilități sporite din partea aleșilor locali. Rămâne de văzut dacă apelul va aduce schimbări în sentința actuală sau dacă aceasta va rămâne definitivă.