Președintele Iohannis și bugetul pe 2025: între promisiuni și controverse
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legile bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2025, marcând un moment crucial pentru economia României. Decizia sa vine după un vot tensionat în Parlament, unde 254 de parlamentari au susținut proiectul, în timp ce 192 s-au opus. Acest buget, descris de unii ca fiind de dezvoltare, iar de alții ca fiind de austeritate, a stârnit dezbateri aprinse atât în rândul politicienilor, cât și al cetățenilor.
Marcel Ciolacu: „Un buget pentru dezvoltare, nu austeritate”
Premierul Marcel Ciolacu a apărat bugetul, subliniind că acesta nu va afecta veniturile populației. El a respins comparațiile cu măsurile de austeritate din 2010, asigurând că nu vor exista tăieri de salarii sau pensii și nici creșteri de TVA. În schimb, guvernul se bazează pe fonduri europene și pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a susține investițiile masive planificate.
Ciolacu a evidențiat că bugetul include cea mai mare alocare de resurse din fonduri europene de la aderarea României la Uniunea Europeană. Investițiile în spitale, educație, infrastructură și dezvoltare regională sunt priorități clare, iar suma alocată pentru investiții a fost majorată la 150 de miliarde de lei pe an.
Critici și perspective economice
În ciuda optimismului afișat de guvern, criticile nu au întârziat să apară. Unii consideră că bugetul este prea generos cu cheltuielile, iar alții îl văd ca fiind insuficient pentru a susține nevoile reale ale țării. Premierul a răspuns acestor critici, subliniind că deficitele bugetare sunt o practică obișnuită în statele europene moderne și că România se află la un nivel de îndatorare publică mult mai mic decât alte țări din Uniunea Europeană.
El a subliniat că anii 2025 și 2026 reprezintă o fereastră unică pentru dezvoltarea țării, iar guvernul intenționează să profite la maximum de această oportunitate, respectând în același timp angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
Un buget între speranță și incertitudine
Decizia de a promulga acest buget vine într-un context economic și social complex, în care cetățenii așteaptă soluții concrete pentru îmbunătățirea nivelului de trai. Deși guvernul promite investiții și dezvoltare, rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste măsuri și dacă vor aduce rezultatele dorite.
În timp ce unii văd acest buget ca pe o șansă de a transforma România, alții rămân sceptici, temându-se că promisiunile guvernului ar putea să nu se concretizeze. Dezbaterile continuă, iar impactul real al acestui buget va fi evaluat în lunile și anii care urmează.