Încălzirea în București: o povară între datorii istorice și promisiuni politice
Într-un București învăluit de frigul iernii, problema termoficării devine un teren de confruntare politică. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a lansat un atac direct la adresa primarului general Nicușor Dan, acuzând Primăria Capitalei de datorii istorice către ELCEN, care depășesc 1,1 miliarde de lei. În timp ce avariile la centralele termice continuă să afecteze bucureștenii, tensiunile dintre cele două instituții par să escaladeze.
Burduja subliniază că, în ciuda dificultăților, ELCEN a reușit să remedieze rapid avaria de la CET Vest, fără a întrerupe furnizarea agentului termic. Totuși, ministrul atrage atenția asupra pierderilor masive din rețeaua de termoficare, care depășesc 2400 de tone de apă fierbinte pe oră, o situație pe care o descrie ca fiind alarmantă.
Investiții promise și realități dure
Ministrul Energiei a evidențiat eforturile depuse pentru modernizarea sistemului de termoficare. Contractele de finanțare semnate în noiembrie 2024, în valoare de 362 de milioane de euro, sunt destinate modernizării CET Grozăvești, CET Progresu și CET București Sud. De asemenea, lucrările la CET Titan, prima termocentrală construită în ultimele decenii, au fost demarate în iunie 2024, cu termen de finalizare în 2027.
Cu toate acestea, Burduja a criticat Primăria Capitalei pentru lipsa de eligibilitate a aplicațiilor depuse pentru fonduri europene destinate reabilitării rețelelor de termoficare. În timp ce alte orașe din România, precum Oradea și Cluj, au reușit să acceseze aceste fonduri, Bucureștiul rămâne în urmă, afectând direct calitatea vieții locuitorilor săi.
Răspunsul primarului Nicușor Dan
Primarul general Nicușor Dan a reacționat, afirmând că avariile repetate la CET-urile din subordinea ELCEN fac ca alimentarea cu agent termic să fie imprevizibilă. Edilul a subliniat că investițiile în rețeaua de termoficare devin inutile dacă centralele termice nu sunt modernizate pentru a reduce numărul avariilor. „Degeaba schimbăm conductele, dacă nu există agent termic care să treacă prin ele”, a declarat acesta.
Într-un context marcat de promisiuni și acuzații reciproce, bucureștenii rămân principalii afectați, confruntându-se cu un sistem de termoficare depășit și cu perspective incerte pentru viitor.
Un apel la responsabilitate
În timp ce Burduja face un apel la colaborare, cerând primarului să prioritizeze interesul bucureștenilor în fața agendelor politice, realitatea din teren rămâne sumbră. CET-urile, majoritatea construite în anii ’60-’70, funcționează cu dificultate, iar lipsa unei strategii integrate între Primărie și Ministerul Energiei perpetuează un cerc vicios al problemelor nerezolvate.
În mijlocul acestor dispute, locuitorii Capitalei așteaptă nu doar soluții temporare, ci o viziune pe termen lung care să le asigure confortul și siguranța în propriile locuințe. Rămâne de văzut dacă promisiunile făcute de ambele părți vor fi transformate în acțiuni concrete sau dacă frigul iernii va continua să fie însoțit de tensiuni politice și lipsă de responsabilitate.