Victor Ponta și decizia controversată din 2014: sacrificiul satelor românești pentru salvarea Belgradului
Într-o declarație care a stârnit valuri de controverse, Victor Ponta, fost premier al României și candidat independent la alegerile prezidențiale, a recunoscut că în 2014 a ordonat deschiderea barajelor de la Porțile de Fier pentru a preveni inundarea capitalei Serbiei, Belgrad. Această decizie a avut un impact devastator asupra mai multor sate din România, care au fost inundate în urma acestei acțiuni. Ponta a explicat că a luat această hotărâre pentru a proteja viețile omenești din Serbia, dar și pentru a evita pierderi majore în zonă.
Declarația sa a fost făcută în contextul unei întrebări legate de cetățenia sârbă pe care a primit-o ulterior. Ponta a afirmat că autoritățile sârbe i-au acordat cetățenia ca recunoaștere pentru ajutorul oferit în timpul inundațiilor. Cu toate acestea, mărturisirea sa a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la prioritățile și transparența deciziilor luate în acea perioadă.
„Am făcut în așa fel încât să nu se afle”
Victor Ponta a detaliat modul în care a gestionat situația, susținând că a colaborat cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) pentru a evacua rapid locuitorii din satele afectate și pentru a oferi despăgubiri. Totuși, el a recunoscut că a încercat să ascundă amploarea reală a evenimentelor de ochii presei și ai publicului. „Am mutat oamenii repede, am dat despăgubiri, nu ați aflat nimic, voi, presa”, a declarat fostul premier.
Într-un gest de autoironie, Ponta a menționat că inclusiv casa poetului Mircea Dinescu a fost afectată de inundații, ceea ce a dus la tensiuni între cei doi. „Cred că pe Dinescu l-am inundat atunci și de-aia acum nu mă mai cheamă măcar la un ciolan”, a spus el, făcând referire la relația lor tensionată.
Reacții și justificări ulterioare
După ce declarațiile sale au devenit publice, Victor Ponta a încercat să clarifice situația printr-un mesaj postat pe TikTok. El a subliniat că nicio persoană din România nu a fost pusă în pericol și că acțiunea sa a fost menită să salveze vieți, atât în România, cât și în Serbia. „Am apărat în primul rând cetățenii români și bunurile din România — și am ajutat un vecin aflat în stare critică”, a afirmat el.
Cu toate acestea, reacțiile critice nu au întârziat să apară. Mulți au pus sub semnul întrebării moralitatea și legalitatea deciziei de a sacrifica satele românești pentru a salva o capitală străină. De asemenea, gestul său a fost interpretat de unii ca o încercare de a câștiga favoruri politice în Serbia, având în vedere că ulterior a devenit consilier onorific al președintelui sârb Aleksandar Vucic.
Un trecut care continuă să ridice semne de întrebare
Victor Ponta a primit cetățenia sârbă în 2018, iar acest aspect a devenit un subiect de controversă în momentul în care și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale din România. Reprezentanții unor partide politice au contestat candidatura sa, invocând dubla cetățenie ca un posibil impediment legal. În cele din urmă, Ponta a anunțat că va renunța la cetățenia sârbă pentru a elimina orice suspiciune legată de eligibilitatea sa.
Decizia sa din 2014 rămâne un episod controversat în cariera sa politică, ridicând întrebări despre prioritățile liderilor politici și despre modul în care aceștia gestionează situațiile de criză. În timp ce unii consideră că acțiunea sa a fost un gest de solidaritate internațională, alții o văd ca pe o trădare a intereselor naționale.