Producția de țiței a României în declin: ce ne spun cifrele?
În primele două luni ale anului 2025, România a înregistrat o scădere semnificativă a producției de țiței, ajungând la 415.400 tone echivalent petrol (tep). Aceasta reprezintă o reducere de 7,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). În timp ce producția internă scade, importurile de țiței au crescut cu aproape 10%, atingând 1,53 milioane tep.
Un viitor marcat de scăderi constante
Prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) indică un declin continuu al producției de țiței până în 2027, cu o rată medie anuală de scădere de 2,5%. Pentru anul 2025, producția este estimată la 2,74 milioane tep, cu o scădere de 2,8% față de anul anterior. Această tendință descendentă este atribuită declinului natural al zăcămintelor și lipsei unor investiții semnificative în modernizarea unităților de producție existente.
Importurile, o soluție temporară?
Pe măsură ce producția internă scade, România devine din ce în ce mai dependentă de importuri. Se estimează că importurile de țiței vor crește cu 10,4% în 2025, ajungând la 7 milioane tep, și vor continua să crească până la 7,8 milioane tep în 2027. Această tendință ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea energetică a țării și despre impactul economic al unei astfel de dependențe.
Declinul natural al zăcămintelor: o provocare majoră
Scăderea producției de țiței este strâns legată de epuizarea naturală a zăcămintelor existente. În lipsa unor descoperiri noi sau a unor tehnologii avansate care să permită exploatarea mai eficientă, România se confruntă cu o provocare semnificativă în menținerea unui echilibru energetic intern.
Ce înseamnă aceste schimbări pentru viitor?
Creșterea importurilor și scăderea producției interne de țiței pot avea implicații economice și strategice importante. Dependența de surse externe de energie poate expune România la fluctuațiile pieței internaționale și la riscuri geopolitice. În același timp, lipsa investițiilor în sectorul energetic intern subliniază necesitatea unei strategii pe termen lung care să prioritizeze sustenabilitatea și securitatea energetică.
Un apel la reflecție
Aceste date nu sunt doar cifre pe hârtie; ele reflectă realități economice și sociale care afectează fiecare cetățean. Într-o lume în continuă schimbare, România trebuie să găsească soluții inovatoare pentru a-și asigura independența energetică și pentru a proteja interesele generațiilor viitoare.