Camera Deputaților: Decizii care schimbă viitorul magistraților
Într-un moment de răscruce pentru sistemul juridic din România, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care redefinește regulile pensionării magistraților. Cu un vot covârșitor de 259 „pentru”, un singur vot „contra” și 25 de abțineri, această decizie marchează o schimbare semnificativă în cariera celor care servesc justiția.
Modificările aduse de Comisia pentru muncă au eliminat tabelele de eșalonare a vârstei de pensionare, stabilind ca, începând cu 1 ianuarie 2026, toți magistrații să se pensioneze la vârsta standard de 65 de ani. Această măsură, deși controversată, promite să aducă uniformitate și claritate în sistem.
Un nou mod de calcul al pensiilor: Ce înseamnă pentru magistrați?
Un alt aspect esențial al proiectului este schimbarea modului de calcul al pensiilor. Judecătorii, procurorii, magistrații Curții Constituționale și personalul juridic cu o vechime de cel puțin 25 de ani vor beneficia de o pensie de serviciu echivalentă cu 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. Totuși, cuantumul net al pensiei nu va putea depăși 100% din suma netă a ultimei indemnizații brute lunare.
Aceste modificări au fost posibile și datorită unui amendament propus de USR, care a fost acceptat în cadrul dezbaterilor. Proiectul urmează să fie analizat de Senat, care va avea ultimul cuvânt în această privință.
Reacții și controverse: Independența justiției în joc?
Decizia de a uniformiza vârsta de pensionare și de a modifica pensiile magistraților a stârnit reacții diverse. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a exprimat îngrijorări, considerând că aceste schimbări ar putea afecta independența justiției. Totuși, susținătorii proiectului argumentează că măsurile sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii și pentru a elimina inechitățile.
Într-un context politic tensionat, această decizie ridică întrebări despre echilibrul dintre reformă și respectarea principiilor fundamentale ale justiției. Rămâne de văzut cum vor influența aceste schimbări viitorul magistraților și al sistemului juridic din România.