Ministrul Dezvoltării propune schimbarea criteriilor de clasificare a localităților
Într-o declarație recentă, Cseke Attila, Ministrul Dezvoltării, a abordat o problemă crucială legată de clasificarea localităților din România. Acesta a subliniat că, conform unui raport al Curții de Conturi, o mare parte dintre orașele și municipiile din țară nu îndeplinesc criteriile demografice stipulate de lege. Conform spuselor sale, 59 din cele 103 municipii și 146 din cele 216 orașe nu au un număr minim de 10.000 de locuitori, ceea ce le-ar putea exclude din categoria orașelor.
Cseke Attila a recunoscut că este necesară o regândire a acestor criterii, dar a respins ideea unui haos administrativ, afirmând că există loc pentru îmbunătățiri în organizarea administrativă. „Auditul Curții de Conturi confirmă ceea ce noi știm deja. Unele informații sunt furnizate chiar de Ministerul Dezvoltării”, a declarat el, subliniind că un proiect legislativ pentru modificarea acestor criterii este în curs de elaborare.
Ministrul a explicat că problema principală constă în aplicarea acestor criterii, menționând că România nu a reușit să le implementeze în ultimii 25 de ani. De exemplu, inițial, criteriile pentru clasificarea municipiilor erau de 25.000 de locuitori, iar în 2007 au fost ajustate la 40.000 pentru municipii și 10.000 pentru orașe. „Problema este aplicarea acestor criterii”, a adăugat el.
Discuția despre clasificarea localităților este distinctă de subiectul comasării unităților administrativ-teritoriale, care ar necesita organizarea referendumurilor locale. Cseke Attila a subliniat că auditul se concentrează pe veniturile unităților administrativ-teritoriale și pe criteriile necesare pentru a le conferi un anumit rang, fără a aborda organizarea administrativ-teritorială în sine.
În plus, ministrul a subliniat importanța regândirii modului în care sunt distribuite resursele de la bugetul de stat către unitățile administrativ-teritoriale, printr-o modificare a Legii finanțelor publice locale. Această schimbare ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care localitățile își gestionează bugetele și resursele.
Ce relevă raportul Curții de Conturi
Raportul Curții de Conturi, realizat între aprilie și noiembrie 2024, a evidențiat discrepanțele dintre cerințele legislative pentru înființarea de comune și orașe și realitatea demografică a acestora. Conform raportului, 432 de comune, reprezentând 15% din total, nu îndeplinesc criteriile necesare, iar pragul minim pentru constituirea orașelor este de 10.000 de locuitori, în timp ce pentru comune este de 1.500 de locuitori.
Auditorii au subliniat că există o diferență semnificativă între cerințele legislative și realitatea demografică, ceea ce sugerează că multe localități nu ar mai corespunde criteriilor dacă ar fi analizate din acest punct de vedere. De asemenea, s-a constatat că lipsa unor indicatori clari și fiabili afectează evaluarea localităților.
Raportul a mai menționat că derogările legislative anuale, deși menite să ajute la echilibrarea bugetelor locale, pot influența pe termen lung autonomia financiară a unităților administrativ-teritoriale. În 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție de peste 50%. Capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut în perioada 2021-2023, dar ponderea cheltuielilor de personal rămâne o problemă majoră.
În concluzie, Cseke Attila a subliniat necesitatea unei reforme profunde în ceea ce privește clasificarea localităților și gestionarea resurselor, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată și sustenabilă a comunităților din România.