Percheziții la Ministerul Sănătății: Medici suspectați de fraudă
Pe 5 noiembrie 2025, procurorii și polițiștii au desfășurat o amplă operațiune, realizând 14 percheziții în București și în mai multe județe, vizând un grup de medici suspectați de înșelăciune și falsificare de documente. Aceștia au solicitat Ministerului Sănătății recunoașterea titlurilor de medic specialist obținute în Republica Moldova, la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, depunând diplome care, conform anchetatorilor, ar putea fi false.
Detalii despre acuzații
Procurorii au identificat suspiciuni că studiile de rezidențiat, care necesită prezența fizică a medicilor la bazele clinice universitare, nu au fost efectuate în realitate. În perioada în care aceștia ar fi trebuit să fie în Moldova, mulți dintre ei lucrau în România, inclusiv în ministere, ceea ce ridică semne de întrebare asupra legalității activităților lor profesionale.
Numărul persoanelor implicate
În total, 19 persoane sunt vizate în această anchetă, dintre care 12 ar fi exercitat funcții medicale pe baza acestor documente suspecte. Printre suspecți se numără și o doctoriță de la Direcția de Medicină de Urgență din cadrul Ministerului Sănătății, care a ocupat anterior o funcție de conducere și care, în prezent, este consilier superior.
Declarațiile oficialilor
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că birourile din minister au fost sigilate în cadrul perchezițiilor și că va înainta Parchetului General toate documentele solicitate. El a subliniat că, dacă se vor găsi vinovați în cadrul ministerului, aceștia vor fi concediați imediat.
Contextul operațiunii
Operațiunea Jupiter, cum a fost denumită, vizează nu doar medici, ci și cadre didactice de la Facultatea de Medicină din Cluj, implicate în acest scandal de fraudă. Acțiunile legale sunt parte a unei investigații mai ample asupra corupției și abuzurilor din sistemul medical românesc.
Implicarea autorităților
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofițeri din cadrul IGPR – Direcția de Investigații Criminale, coordonează aceste percheziții, care au ca scop identificarea și sancționarea celor care au comis infracțiuni în domeniul sănătății publice.
Consecințele posibile
Acest scandal ar putea avea implicații grave asupra încrederii publicului în sistemul de sănătate din România, având în vedere că medicii implicați au profitat de pe urma unor diplome false pentru a profesa în domenii critice, precum medicina de urgență și chirurgia plastică.