Criza apei din Prahova: Acuzații și cereri de demisie
Într-o situație alarmantă, peste 100.000 de oameni din județele Dâmbovița și Prahova se confruntă cu lipsa apei potabile de cinci zile, după ce ploile abundente și lucrările de la Barajul Paltinu au dus la creșterea turbidității apei. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a cerut demisia directorului Exploatare Sistem Zonal Prahova, Bogdan Chițescu, acuzându-l că nu a informat autoritățile despre riscurile de întrerupere a furnizării apei.
Chițescu, numit în funcție în septembrie 2022, câștigă anual 60.000 de euro, iar Buzoianu a subliniat că acesta a fost amenințător în ședințele oficiale, făcându-i pe cei prezenți să se simtă sub presiune. Ministrul a declarat că Chițescu a râs și s-a hlizit în timpul discuțiilor despre problemele grave cu apa, ceea ce a stârnit indignarea autorităților locale și a cetățenilor afectați.
Responsabilitățile directorilor și reacțiile autorităților
Diana Buzoianu a explicat că directorul Administrației Bazinale Buzău-Ialomița poate fi demis de către directorul general al „Apele Române”, în timp ce Chițescu poate fi schimbat doar de Consiliul de Administrație care l-a numit. Aceasta a subliniat că cei doi directori sunt principalii responsabili pentru criza apei, având obligația de a informa populația despre riscurile de întrerupere a furnizării apei.
„Corpul de Control va stabili foarte clar unde au fost încălcate atribuțiile, dar autoritățile care trebuiau să asigure continuitatea furnizării apei sunt cele de la Administrația Bazinală Buzău-Ialomița și operatorul de apă ESZ”, a declarat Buzoianu, subliniind că Chițescu nu a luat măsurile necesare pentru a preveni criza.
Profilul directorului Chițescu și controversele din jurul său
Bogdan Chițescu, licențiat la Bioterra și cu studii în securitate, a ocupat diverse funcții în administrația centrală și în companii de stat, inclusiv Transelectrica. Deși a câștigat 60.000 de euro pe an, Chițescu nu a declarat în trecut bunuri semnificative, având doar o Dacie în proprietate. Această discrepanță între venitul său și bunurile deținute a stârnit suspiciuni cu privire la integritatea sa.
Ministrul Mediului a caracterizat ESZ Prahova ca fiind o „sinecură”, o anomalie legislativă creată pentru a oferi beneficii unor persoane, subliniind că Administrația Națională „Apele Române” funcționează ca un „stat în stat”. Buzoianu a cerut o restructurare urgentă a instituției, având în vedere problemele financiare și de management care au dus la pierderi semnificative de fonduri europene.
Consecințele crizei apei și măsurile necesare
Criza apei din Prahova a generat reacții vehemente din partea populației și a autorităților locale, care cer soluții rapide și eficiente. Buzoianu a anunțat că se va efectua un audit de urgență pentru a evalua situația și a propune măsuri de remediere. Aceasta a subliniat că, în ciuda avizelor tehnice necesare pentru lucrările la Barajul Paltinu, implementarea acestora a fost întârziată, ceea ce a dus la actuala criză.
„Autoritățile locale ar fi putut găsi soluții alternative dacă ar fi fost informate la timp despre riscurile existente”, a concluzionat Buzoianu, evidențiind nevoia de transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor de apă.