CCR a amânat sesizarea ÎCCJ la proiectul privind pensiile magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pentru data de 28 decembrie 2025 dezbaterea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților. Această amânare a fost anunțată pe fondul acuzațiilor venite din partea magistraților, care susțin că noua lege discriminează judecătorii în raport cu alte categorii profesionale și încalcă independența justiției.
Judecătorii ÎCCJ au argumentat că proiectul legislativ în discuție nu doar că afectează pensiile de serviciu ale magistraților, dar și că elimină de facto aceste pensii, ceea ce contravine standardelor internaționale stabilite prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Argumentele magistraților
În cadrul ședinței, președintele ÎCCJ, Lia Savonea, a convocat toți cei 102 judecători pentru a-și exprima poziția cu privire la noul proiect. Toți judecătorii prezenți au votat în favoarea sesizării CCR, subliniind că legea este construită pe o „realitate contrafactuală” și că nu există date care să justifice impactul economic al acestei reglementări.
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a explicat că analiza efectuată a relevat mai multe aspecte care fac ca soluția normativă să fie incompatibilă cu regulile Constituției. Printre acestea se numără caracterul de urgență al proiectului, care nu a fost demonstrat, și utilizarea unor termeni juridici neclari, care generează confuzie.
Discriminarea magistraților
Judecătorii au subliniat că noul proiect de lege creează o discriminare evidentă între magistrați și alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. De exemplu, în timp ce alte categorii beneficiază de un standard minim de calcul de 65% din indemnizațiile brute, magistrații sunt plafonați la 70% din net, ceea ce este considerat net defavorabil.
Alistar a adăugat că 90% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu provin din sistemul de apărare și ordine publică, iar magistrații, care au un statut constituțional garantat, sunt tratați diferit, ceea ce contravine principiului securității raporturilor juridice.
Impactul bugetar
În expunerea de motive a proiectului de lege, nu există o fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări. Bugetul necesar pentru plata pensiilor de serviciu a fost estimat la 2,2 miliarde de lei, în timp ce bugetul alocat pentru pensiile militare a depășit 14 miliarde de lei, ceea ce ridică întrebări cu privire la echitatea acestei reforme.
Guvernul a aprobat recent un nou proiect de modificare a pensiilor magistraților, care prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea cuantumului pensiei la 70% din indemnizația netă. Această măsură a fost primită cu aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care a subliniat că judecătorii și procurorii ar trebui să beneficieze de pensii aproape egale cu ultimul salariu încasat.
Concluzie
Decizia CCR de a amâna dezbaterea pe marginea acestui proiect de lege subliniază tensiunile existente între magistrați și autoritățile guvernamentale, în contextul în care reforma pensiilor magistraților continuă să fie un subiect controversat. Judecătorii așteaptă cu interes rezultatul dezbaterilor din 28 decembrie, care ar putea avea un impact semnificativ asupra statutului și drepturilor lor.