Justiția în criză: Acuzații grave la Curtea de Apel București
Într-o conferință de presă susținută pe 11 decembrie 2025, Liana Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București, a adus în atenție comportamentul inacceptabil al judecătoarei Daniela Panioglu. Aceasta din urmă a fost acuzată de abuzuri grave, inclusiv decontarea ilegală a unei chirii, în ciuda deținerii unui apartament de 104 metri pătrați. Arsenie a subliniat că Panioglu a avut o atitudine violentă, lovind un coleg de complet de judecată cu dosarul în cap.
„Această conduită ilicită nu se limitează doar la însușirea banului public, ci implică și încălcarea atribuțiilor de serviciu”, a declarat Arsenie, evidențiind prăpastia dintre vorbe și fapte în rândul judecătorilor. De asemenea, a menționat că Panioglu a fost sancționată disciplinar pentru comportamente agresive, iar colegii săi au refuzat să colaboreze cu ea, ceea ce reflectă o atmosferă toxică în cadrul instanței.
Un dosar tergiversat și prejudicii de milioane
Arsenie a detaliat un caz specific în care Panioglu a tergiversat soluționarea unui dosar timp de nouă ani, amânând pronunțarea pentru 268 de zile. Prejudiciul estimat în acest caz se ridică la milioane de euro, iar dosarul a fost preluat ulterior de un alt complet, care a reușit să-l finalizeze în doar doi ani. Această situație ridică întrebări serioase despre eficiența și integritatea sistemului judiciar românesc.
„Judecătoarea a fost sancționată pentru că a inserat aprecieri necorespunzătoare în raport cu faptele penale săvârșite de procurori, depășind astfel limitele sesizării”, a adăugat Arsenie, subliniind gravitatea acțiunilor sale. Aceasta a fost descrisă ca un judecător agresiv, care a creat un climat de frică și neîncredere în rândul colegilor săi.
Reacții și acuzații reciproce
În urma acestor acuzații, Daniela Panioglu a ieșit public, afirmând că a fost forțată să iasă la pensie și a criticat conducerea Curții de Apel București. Într-un interviu acordat Euronews, ea a declarat că sistemul judiciar este „nefuncțional” și că există o „structură piramidală” în care Lia Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, ar controla totul. Panioglu a susținut că această rețea a acoperit abuzurile și a permis prescrierea rapidă a dosarelor de corupție.
Pe de altă parte, Lia Savonea a respins acuzațiile, afirmând că ancheta publicată de Recorder conține mărturii nefondate și că percepția unei justiții „capturate” este una artificială. Aceasta a subliniat că informațiile din reportaj sunt distorsionate și nu reflectă realitatea sistemului judiciar.
Concluzii și perspective
Aceste evenimente subliniază o criză profundă în justiția română, unde abuzurile și corupția par să fi devenit o normă. Cu acuzații grave și reacții contradictorii, este evident că sistemul judiciar are nevoie de reforme urgente pentru a restabili încrederea publicului și a asigura o justiție corectă și imparțială.