Deficitul bugetar al României în 2025: O analiză detaliată
România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 6,4% din PIB. Această valoare este semnificativ mai mică decât deficitul de 7,15% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce sugerează o îmbunătățire a gestionării financiare a țării.
Reducerea deficitului cu aproape 1% din PIB este atribuită, conform autorităților, creșterii veniturilor și unei gestionări mai prudente a cheltuielilor. Guvernul a reorientat o parte considerabilă din fonduri către investiții și proiecte finanțate din bani europeni, ceea ce a contribuit la această evoluție pozitivă.
Veniturile și cheltuielile bugetare
În perioada ianuarie-noiembrie 2025, veniturile bugetului general au totalizat 591,91 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 13% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere a fost susținută atât de avansul veniturilor curente, cât și de atragerea fondurilor europene, ceea ce a dus la o majorare a ponderii veniturilor totale în PIB cu 1,34 puncte procentuale.
Cheltuielile bugetare au ajuns la 713,68 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 9,9% față de 2024. Raportate la PIB, cheltuielile au crescut de la 36,93% la 37,52%, echivalentul unui plus de 0,59 puncte procentuale. Această creștere a cheltuielilor a fost temperată comparativ cu anul precedent, semnalizând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice.
Structura veniturilor bugetare
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 53,43 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât în 2024, în principal datorită avansului încasărilor din impozitul pe dividende, care a crescut cu 72,6%. De asemenea, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, depășind dinamica fondului de salarii, pe fondul eliminării unor facilități fiscale pentru anumite sectoare.
Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 miliarde de lei, înregistrând o creștere anuală de 10,1%, influențată de eliminarea excepțiilor de la plata contribuției de sănătate și de transferurile mai mari către Pilonul II de pensii. Impozitul pe profit a adus 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară din 2024, datorită rezultatelor mai bune ale companiilor.
Cheltuielile bugetare și impactul acestora
Cheltuielile de personal au ajuns la 154,13 miliarde de lei, cu 4,1% mai mult decât în 2024, dar ca pondere în PIB, acestea au scăzut cu 0,3 puncte procentuale. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4,7%, în principal datorită majorărilor de la nivel local și a cheltuielilor mai mari din Fondul național de asigurări de sănătate pentru programele și medicamentele compensate.
Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 miliarde de lei, cu 11,7% mai mult, influențate de recalcularea pensiilor și de plățile pentru compensarea facturilor la energie. Proiectele cu finanțare externă nerambursabilă, inclusiv subvențiile agricole din fonduri UE, au cumulat 67,05 miliarde de lei, în creștere cu 37,4% față de 2024.
Perspectivele economice pentru 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România va începe anul 2026 cu finanțe publice mai echilibrate, venituri mai mari și o fundație solidă pentru un buget responsabil și sustenabil. Această declarație vine în contextul în care România continuă să facă față provocărilor economice și sociale, iar măsurile adoptate de guvern vor influența semnificativ evoluția economică a țării în anii următori.