Curtarea de Apel București respinge contestațiile pentru desființarea Comitetului de revizuire a legilor justiției
Curtea de Apel București (CAB) a pronunțat o decizie, pe data de 19 ianuarie 2026, în care respinge cererea Silviei Uscov de suspendare a constituirii Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiției. Instanța a considerat că avocata nu avea calitate procesuală, iar hotărârea este supusă recursului în termen de cinci zile.
Decizia CAB a fost anticipată de o respingere anterioară a unei cereri similare depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, care contestase și anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Curtea a subliniat că cererea formulată de Uscov a fost considerată ca fiind de către o persoană fără calitate procesuală activă.
În contextul dezbaterilor, CAB a admis cererile de intervenție accesorie formulate de Cancelaria Prim-ministrului, Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție, și Asociația DECLIC. Aceste organizații au avut un rol activ în sprijinul constituirii Comitetului, care va analiza efectele legislației în domeniul justiției din 2022.
Comitetul a fost înființat printr-o decizie publicată în Monitorul Oficial pe 19 decembrie 2025. Acesta include reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, fiind condus de un reprezentant al Cancelariei. Funcțiile sale principale includ evaluarea opiniilor formulate de asociațiile de magistrați și organizațiile neguvernamentale, precum și propunerea de măsuri pentru asigurarea imparțialității și eficienței justiției.
Luni, 19 ianuarie, premierul Ilie Bolojan a răspuns la întrebările formulate de protestatarii din Piața Victoriei, subliniind necesitatea ca grupul de lucru să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea legilor justiției în termenul stabilit, la finalul lunii ianuarie 2026. Bolojan a subliniat importanța obținerii unei majorități pentru susținerea acestor modificări legislative, evidențiind rolul esențial al administrării corecte a justiției în funcționarea sistemului.
În concluzie, desfășurarea acestor evenimente indică o continuare a dezbaterilor asupra reformelor în justiție și implicarea activă a societății civile în monitorizarea și influențarea procesului legislativ. Eforturile de revizuire a legilor justiției rămân un subiect de o importanță majoră în peisajul politic românesc.