Avocatul Poporului respinge scăderea vârstei răspunderii penale la 12 ani pentru omor: minorii sub 14 ani nu au discernământ
Pe 20 februarie 2026, Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere în care respinge propunerea legislativă ce vizează reducerea limitei de vârstă a răspunderii penale de la 14 la 12 ani în cazul infracțiunii de omor. Argumentul central al instituției este că minorii sub 14 ani nu dispun de discernământul necesar pentru a înțelege gravitatea faptelor lor.
Proiectul de lege, inițiat de deputatul neafiliat Alexandru-Ștefan Băișanu, prevede că un minor cu vârsta între 12 și 14 ani ar putea fi tras la răspundere penală pentru omor, cu condiția dovedirii discernământului. În prezent, conform legislației române, minorii sub 14 ani nu pot fi condamnați, indiferent de gravitatea infracțiunii comise.
Reguli aplicabile minorilor care comit infracțiuni
Răspunderea penală este un concept legal prin care o persoană poate fi judecată și penalizată pentru infracțiuni, iar pentru minori, legea prevede reguli diferite în funcție de vârstă. Astfel, copiii sub 14 ani sunt scutiti de răspundere penală, în timp ce cei cu vârste între 14 și 16 ani pot răspunde penal doar dacă se dovedește că au avut discernământ. După vârsta de 16 ani, minorii sunt considerați responsabili conform regimului general, cu unele măsuri speciale aplicabile acestora.
Proiectul de lege propune ca în cazul omorului, această responsabilitate să se extindă și la copiii de 12 ani, însă doar în cazul unei evaluări psihologice care confirmă discernământul. Inițiatorii argumentează că în situațiile extreme, cum sunt faptele de omor, este esențial ca statul să poată interveni chiar și împotriva minorilor sub 14 ani.
Punctul de vedere al Avocatului Poporului
Avocatul Poporului subliniază că o modificare de acest fel nu se justifică, având în vedere că dezvoltarea psihică și emoțională a copiilor nu este completă la 12 sau 13 ani. Capacitatea lor de a înțelege consecințele legale ale unui omor nu este dezvoltată suficient, ceea ce face că legislația actuală să protejeze acești minori prin premisa absenței discernământului penal.
Instituția consideră că reacția corespunzătoare a statului în astfel de cazuri ar trebui să fie în favoarea protecției și intervenției sociale, nu a pedepsei penale. Măsurile de protecție, consiliere psihologică și educativă sunt prezentate ca fiind mult mai eficiente în prevenirea comportamentelor infracționale decât o eventuală intervenție penală.
Date statistice și impactul sistemului penal asupra copiilor
Avocatul Poporului a adus în discuție datele statistice, precizând că între 2023 și 2026 au existat doar două cazuri de omor săvârșite de minori sub 14 ani. Această evidență dovedește că, deși faptele sunt extrem de grave, ele nu constituie un fenomen suficient de răspândit pentru a justifica o modificare legislativă pentru toate copii din această categorie de vârstă. Instituția subliniază că legislația nu ar trebui să fie influențată de cazuri izolate ce capătă amploare media.
Efectele sistemului penal asupra copiilor
Un alt aspect semnificativ adus în discuție de Avocatul Poporului se referă la potențialele consecințe negative ale implicării unui copil în sistemul penal, care ar putea genera stigmatizare și etichetare ca „infractor”. Aceste etichete ar putea afecta grav integrarea socială a copiilor în viitor. Studiile indică că intervențiile penale timpurii nu reduc comportamentele violente, ba din contră, acestea ar putea agrava situația în anumite cazuri.
În concluzie, Avocatul Poporului reiterează necesitatea prevenirii comportamentelor infracționale prin soluții sociale și educaționale, adresându-se măsurilor de sprijin pentru familii, consiliere, precum și colaborării cu instituțiile educaționale și specialiștii competenți în domeniu.
Poziția Ministerului Justiției
La solicitarea Digi24.ro, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat că Ministerul Justiției nu a inițiat un proiect de lege în acest sens, dar se desfășoară o analiză cu privire la condițiile actuale privind răspunderea penală a minorilor. Grupul de lucru constituit la nivelul ministerului colaborează cu diverse instituții și profesioniști din domeniu pentru a examina oportunitatea unor eventuale modificări legislative.