Contextul situației barajului de la Mihăileni
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a fost convocată de Grupul parlamentar al PSD pentru a oferi clarificări în fața Parlamentului referitoare la blocarea lucrărilor la barajul de la Mihăileni, situat pe râul Crișul Alb în județul Hunedoara. Tema discuției, programată pentru “Ora Guvernului”, include responsabilitățile sale în privința stagnării investițiilor strategice ale statului român.
O investiție lăsată în suspans de decenii
Proiectul barajului a fost inițiat în 1987, având statut de investiție de interes național. Cu toate acestea, lucrările au suferit întârzieri semnificative, iar recent, Curtea de Apel Cluj a decis că investiția nu mai dispune de autorizația de construire necesară pentru continuarea acestora. Această decizie, pronunțată pe 16 februarie 2026, concluzionează o luptă juridică ce a implicat Asociația Declic și Consiliul Județean Hunedoara, evidențiind lipsa de progress în această chestiune.
Implicările blocajului
Barajul de la Mihăileni este considerat o lucrare esențială pentru dezvoltarea regională, având funcții strategice, cum ar fi gestionarea resurselor de apă și prevenirea inundațiilor. Pe lângă aceste aspecte, barajul ar fi asigurat alimentarea cu apă potabilă pentru comunități și agenți economici locali, consolidând astfel reziliența față de fenomenele meteorologice extreme, o problemă din ce în ce mai acută în contextul schimbărilor climatice.
Conspectul istoric al proiectului
Deși lucrările au fost reluate periodic după 1990, acestea au fost derulate pe baza unei autorizații de construire învechite, emisă cu aproape patru decenii în urmă, fără ajustări la reglementările actuale. Această situație reflectă un management defectuos și o lipsă de strategie pe termen lung în administrarea resurselor de apă și infrastructurii hidrotehnice a țării.
Reuniunea parlamentară și așteptările populatiei
În fața Parlamentului, Diana Buzoianu va trebui să justifice nu doar stagnarea proiectului, ci și politica ministerială în ceea ce privește derularea investițiilor esențiale pentru comunitate. Este o oportunitate pentru a evalua modul în care autoritățile locale și centrale colaborează în beneficiul cetățenilor, având în vedere provocările crescânde în gestionarea resurselor de apă și protecția mediului.