Exclusiv: Filmul întâlnirilor dintre Bălan și agenți KGB din Belarus
Fostul ofițer din Republica Moldova, Alexandru Bălan, a fost acuzat de spionaj, fiind suspectat că a încercat să transmită secrete de stat românești unor ofițeri KGB din Belarus. În 6 martie 2026, Curtea de Apel București a menținut măsura arestării preventive, respingând cererea lui Bălan de a fi plasat în arest la domiciliu sau sub control judiciar. Surse din cadrul instanței au descris cum s-au desfășurat întâlnirile sale cu ofițerii KGB.
O excursie în străinătate pentru vânzarea de informații clasificate
În mai 2024, Bălan a fost surprins într-un apartament închiriat sub un nume fals pe strada Király din Budapesta, unde a petrecut trei zile. Conform surselor juridice, acesta era un profesionist care a ales să vândă informații sensibile în schimbul unei remunerări financiare, compromițând astfel securitatea României și a partenerilor săi din NATO.
Aducerea informațiilor la masă
Întâlnirea dintre Bălan și un ofițer KGB a avut loc pe 20 mai 2024, iar telefonul său a înregistrat automat coordonatele GPS ale locației. Această întâlnire a durat opt ore, fiind un schimb crucial de informații care puteau afecta grav securitatea națională.
Alte întâlniri cu ofițerii KGB
Bălan a efectuat o a doua excursie în aprilie 2025, revenind la Budapesta, unde a schimbat apartamentul, dar nu și clienții. Pe 9 aprilie 2025, ofițerul KGB, Vladimir Varazhbitau, a petrecut aproape 11 ore în apartamentul lui Bălan. A doua zi, acesta s-a întors cu colegii săi, pregătiți pentru o discuție profitabilă.
Un trădător în plină acțiune
În dimineața întâlnirii din 10 aprilie, Bălan a realizat un contrafilaj, ieșind în fața restaurantului Brácsa Bistro pentru a efectua un apel telefonic conectat la Wi-Fi-ul public. A intrat în 11 case de schimb valutar, asigurându-se că nu este urmărit.
Percheziția finală și dovezile
Aventura lui Alexandru Bălan s-a încheiat când a fost prins de autoritățile române. Perchezițiile efectuate după arestarea sa au relevat utilizarea a trei telefoane diferite, fiecare având roluri distincte în activitatea sa de spionaj. Datele extrase confirmau deplasările sale și conexiunile realizate, consolidând acuzațiile aduse împotriva sa.
Concluzie
Acest caz scoate la iveală nu doar neglijențele în misiunea de securitate, ci și miza ridicată a informațiilor de stat ce pot fi ușor compromise de trădători din interior. Rămâne de văzut cum se va descurca justiția română în a gestiona o situație atât de sensibilă.