Legea burnout-ului a fost respinsă de Comisia de muncă din Senat
Recent, Comisia de muncă din Senat a decis să respingă propunerea legislative cunoscută sub numele de „Legea burnout-ului”. În cadrul votului, doar reprezentanții Uniunii Salvați România (USR) și Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) s-au pronunțat în favoarea inițiativei. Această lege avea rolul de a reglementa și de a preveni epuizarea profesională, un fenomen din ce în ce mai răspândit în rândul angajaților.
Proiectul în cauză, inițiat de Irineu Darău, ministrul Economiei din partea USR, și de senatoarea USR, Cynthia Păun, visa să ofere un cadru legal pentru recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale. Legea presupunea implementarea unor măsuri menite să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea angajaților, precum și promovarea unor condiții de muncă echilibrate. Irineu Darău a subliniat efectele negative ale ignorării acestui fenomen, afirmând că atât angajații, cât și angajatorii vor avea de suferit fără o legislație care să abordeze problema burnout-ului.
Propunerea legislative stabilise responsabilități clare pentru angajatori, inclusiv obligativitatea de a informa anual salariații despre riscurile epuizării profesionale și despre modalitățile de prevenire a acesteia. De asemenea, angajații ar fi avut dreptul de a beneficia de servicii de sprijin psiho-emoțional oferite parțial sau integral de angajatori. O altă prevedere importantă se referea la protecția salariaților care semnalează situații de epuizare profesională, garantându-le că nu vor suferi represalii.
Cynthia Păun, vicepreședinte al Comisiei pentru muncă din Senat, a accentuat realitatea fenomenului burnout-ului, afirmând că acest fenomen nu reprezintă doar o întâmplare, ci o problemă recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății. Legea propusă avea scopul de a crea un cadru minim de prevenție și responsabilitate organizațională, fără a genera costuri sau birocrație excesivă pentru angajatori.
Pe lângă refuzul legislativ, USR face apel către toți senatorii să reconsider pragmatismul și utilitatea acestei inițiative. Într-o societate în care sănătatea mintală devine din ce în ce mai importantă, ignorarea fenomenului burnout-ului nu face decât să crească costurile sociale și economice pe termen lung. Potrivit datelor recente, unul din patru angajați români a fost la limita burnout-ului în 2025, ceea ce impune măsuri proactive în legislativ.
În luna decembrie 2025, Irineu Darău a anunțat inițierea acestei propuneri legislative, care includea obligații pentru angajatori, cum ar fi informarea salariaților despre riscurile asociate epuizării profesionale și implementarea evaluărilor interne a riscurilor. Proiectul oferea, de asemenea, angajaților dreptul de a discuta reorganizarea sarcinilor de muncă fără a suporta repercusiuni negative.