Declarația Ministrului Agriculturii după condamnarea lui Adrian Chesnoiu
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a confirmat că nu intenționează să-l demită pe Adrian Chesnoiu din funcția de director al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) până la pronunțarea unei hotărâri „definitive și irevocabile” în instanță. Această declarație a fost făcută miercuri, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Chesnoiu la patru ani de închisoare pentru aranjarea unor concursuri de angajare în Ministerul Agriculturii, însă decizia nu este definitivă.
Argumentele lui Florin Barbu
„Ca oameni politici, am fost adesea acuzați că intervenim în justiție. Eu nu doresc să fac acest lucru. Decizia nu este definitivă, așadar nu voi lua nicio măsură până nu vom avea un verdict final”, a afirmat Florin Barbu. El a adăugat că Adrian Chesnoiu a reușit să atragă în România, în anul 2025, o sumă record de 2,8 miliarde de euro din fonduri europene, ceea ce reprezintă o performanță notabilă.
Aprecierea activității lui Chesnoiu
Ministrul a lăudat activitatea lui Chesnoiu, susținând că acesta a obținut postul de director al AFIR printr-un concurs corect. Barbu a afirmat că până când instanța nu va oferi o decizie finală, activitatea de dezvoltare a satului românesc și atragerea de fonduri europene vor continua fără întreruperi.
Contextul juridic al condamnării lui Chesnoiu
Adrian Chesnoiu a fost condamnat pe 4 martie de ÎCCJ pentru implicarea sa în aranjarea concursurilor de angajare de la Ministerul Agriculturii. Decizia instanței permite atacarea ei prin apel în termen de zece zile, ceea ce îl va putea ajuta pe Chesnoiu să păstreze poziția în această perioadă de incertitudine legală.
Reacții și implicații
Această situație a generat discuții ample în rândul opiniei publice și a partidelor politice, fiind interpretată ca o încercare a guvernului de a gestiona impactul pe care o astfel de condamnare îl poate avea asupra încrederii în instituțiile statului. Aprecierea activității lui Chesnoiu de către Barbu a fost văzută atât ca un sprijin politic, cât și ca un risc asociat cu percepția publicului despre integritatea guvernului.