Balotaj 3 la 3 pe 12 martie și din nou pe 16 martie 2026. Același rezultat, aceleași nume, același termen care curge spre 12 aprilie.
VOTUL DIN 12 MARTIE ȘI CEL DIN 16 MARTIE 2026: ACELEAȘI ȘASE VOTURI, ACELAȘI IMPAS
Pe 12 martie 2026, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a votat pentru prima oară propunerea ministrului PSD Radu Marinescu de numire a lui Marius Voineag ca adjunct al Procurorului General — singurul candidat pentru acea funcție. Rezultatul: 3 voturi pentru, 3 împotrivă. Pe 16 martie 2026, votul a fost reluat, fără o nouă audiere a candidatului. Rezultatul a fost identic: 3 la 3. Conform datelor publicate de G4Media, în ambele scrutinuri au votat pentru Voineag procurorii CSM Daniel Horodniceanu și Mărioara-Cătălina Sîntion, alături de ministrul Radu Marinescu. Împotrivă au votat, de fiecare dată, procurorii CSM Claudiu Sandu, Emilia Ion și Bogdan Staicu.
Conform legii, dacă balotajul se menține până pe 12 aprilie 2026 — 30 de zile de la primul vot — ministrul poate trimite propunerea direct la președintele Nicușor Dan fără niciun aviz al CSM. Viorel Cerbu a primit între timp aviz unanim pentru șefia DNA. Voineag pleacă oricum din funcția actuală.
Viorel Cerbu
DANIEL HORODNICEANU, CEL CARE A VOTAT PENTRU VOINEAG ȘI DOSARELE CARE ÎL URMĂRESC
Daniel Horodniceanu, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și fost șef al DIICOT, este unul dintre cei trei membri CSM care au votat pentru Voineag în ambele scrutinuri. Istoricul său public ridică mai multe întrebări. În mai 2023, Horodniceanu a fost oprit în trafic de polițiști dintr-o comună din județul Iași pentru că depășise fără a semnaliza și circula cu viteză peste limita legală. Într-o înregistrare video distribuită în spațiul public, Horodniceanu i-a întrebat pe agenți dacă știu cine este și i-a amenințat că va lua legătura cu șeful Poliției județului Iași, prevalându-se de funcția sa. Inspecția Judiciară a reținut că s-a adresat pe un ton superior, ridicat, a manifestat o atitudine agresivă, intimidantă, de natură să pună interlocutorii într-o poziție umilitoare. CSM a respins acțiunea disciplinară, iar ÎCCJ a respins recursul Inspecției Judiciare, menținând soluția.
Același Horodniceanu are un al doilea dosar public. ÎCCJ a desființat decizia Parchetului General de clasare și a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Horodniceanu pentru abuz în serviciu și fals intelectual în dosarul „Veranda” — un dosar deschis la Iași, în care sunt cercetați primarul Mihai Chirica, angajați ai Primăriei Iași, ai Oficiului de Cadastru și dezvoltatori imobiliari, acuzați că au constituit un grup infracțional organizat pentru a obține autorizații de construcție. Horodniceanu fusese procuror de caz în acel dosar până când a devenit vicepreședinte CSM, în ianuarie 2023, și este acuzat că a semnat acte de urmărire penală, deși nu mai deținea calitatea de procuror de caz.
Daniel Horodniceanu
BOGDAN STAICU ȘI ELEVII DUȘI CU MASCAȚII DE LA BAC
Unul dintre procurorii CSM care au votat împotriva lui Voineag este Bogdan Staicu, vicepreședinte al CSM, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Staicu a coordonat în 2013, în calitate de prim-procuror al aceluiași parchet, ancheta în care o sută de elevi au fost aduși cu mascații, cu autocarul, din sălile în care își susțineau examenul de Bacalaureat la Liceul Dimitrie Bolintineanu din București, sub pretextul că puteau fi martori la posibile infracțiuni de corupție. Cazul a generat controverse publice la acea vreme.
Bogdan Staicu
CEI TREI CARE AU VOTAT ÎMPOTRIVĂ
Procurorii care au votat împotriva numirii lui Voineag în ambele scrutinuri sunt Claudiu Sandu — procuror la Parchetul Tribunalului Brașov și fostul vicepreședinte CSM —, Emilia Ion — procuror la Parchetul Curții de Apel București — și Bogdan Staicu. Votul lor a fost același pe 12 și pe 16 martie. Aceiași trei procurori au votat și împotriva Cristinei Chiriac, candidată la funcția de procuror general, unde scorul final a fost 5-1, singurul vot pentru Chiriac venind de la ministrul Marinescu.
Claudiu Sandu
DE CE CONTEAZĂ VOINEAG PENTRU BIHORUL ȘI PENTRU 655 DE MILIOANE DE EURO
Conexiunea dintre Voineag și prejudiciul de 655 de milioane de euro al statului român din dosarul Micula trece printr-o decizie documentată: Parchetul General, sub conducerea lui Voineag, nu a atacat hotărârea prin care Curtea de Apel Cluj a dispus, în aprilie 2024, reintegrarea procurorului Cristian Ardelean și plata retroactivă a salariilor pe cinci ani. Ardelean fusese suspendat în 2019 din DNA Oradea după ce ancheta Parchetului General documentase o metodologie de fabricare sistematică a probelor: declarații redactate de procuror și semnate de denunțători fără ca textul să le aparțină, teste poligraf cu rezultate comunicate dinainte, două versiuni ale aceleiași declarații cu conținut diferit, rechizitorii trimise deținuților înainte de audieri, judecători supravegheați și intimidați. Rata de achitare la DNA Oradea în 2018: 27 la sută, de patru ori mai mare decât media națională.
Parchetul General clasase cauza penală pe prescripție în februarie 2024, reținând explicit în ordonanță că faptele există. Voineag nu a atacat recursul. Statul a plătit retroactiv salariile pe cinci ani. Din noiembrie 2024, Ardelean conduce Secția de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor. Dosarele fraților Ioan și Viorel Micula sunt pe masa lui. Cererile de mandate i le semnează sau nu le semnează Nicolae Liposchi, judecător de drepturi și libertăți la Tribunalul Bihor din martie 2025 — același judecător care, în 2022, admisese suspendarea executării silite a creanței de 395 de milioane de euro față de statul român.
Soția lui Ardelean, Sabina-Mihaela, lucrează ca inspector superior la Serviciul Resurse Umane al DGRFP Cluj-Napoca — instituția care coordonează ierarhic AJFP Bihor, condusă șaisprezece ani de Ioan Mihaiu. A fost selectată consilier de etică la aceeași instituție în octombrie 2021 — exact când soțul ei contesta în instanță revocarea de la DNA. Venitul anual al lui Ardelean: 221.173 lei salariu, plus 57.000 de lei din sentințe judecătorești — salariile retroactive plătite de stat după ce Voineag nu atacase recursul. Mihaiu a plecat în decembrie 2025 detașat la București, cu salariu de director, după ce semnase, ca ultim act, numirea doamnei Adina Micula la conducerea Unității Fiscale Orășenești Beiuș. Fiul lui, Mihai Mihaiu, lucrează la Executări Silite ANAF Bihor. Dosarul penal al fraților Micula stă fără suspecți nominalizați din 2018.
Marius Voineag