Înalta Curte a suspendat activitatea Comitetului pentru analiza legislației din justiție
Pe 25 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis printr-un recurs că activitatea Comitetului inițiat de premierul Ilie Bolojan pentru analiza legislației din domeniul justiției va fi suspendată temporar. Decizia a fost luată ca urmare a cererii formulate de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, care a contestat constituirea acestuia.
Bucureștiul, scena controverselor legate de reformele legislative, a fost martorul unei acțiuni de blocare a acestei inițiative, iar decizia instanței a fost influențată de constatări ce indicau un posibil exces de putere în modul de constituire al Comitetului. Oamenii de drept și organizațiile civile au ridicat semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor legale și a separației puterilor, esențiale în statul de drept.
Decizia instanței și implicațiile sale legale
Decizia de suspendare s-a bazat pe analiza detaliată a unei sentințe anterioare pronunțate de Curtea de Apel București, care a respins inițial acțiunea Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept. Prin urmare, ÎCCJ a casat sentința civilă nr. 46 din 15 ianuarie 2026, aducând astfel în discuție nu doar legalitatea Comitetului, ci și procedurile administrative ce au dus la crearea acestuia.
Comitetul pentru analiza legislației este compus din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, având rolul de a evalua impactul legislației adoptate în cadrul reformei din 2022. Aceasta a fost percepută de mulți ca o încercare de a influența sistemul judiciar, iar contestarea sa în instanță a accentuat polarizarea în rândul actorilor politici și civili.
Contextul constituirii Comitetului și reacțiile publice
Hotărârea de înființare a Comitetului a fost publicată pe 19 decembrie 2025, la scurt timp după ce Guvernul a promovat reformele legislative în domeniul justiției. Aceste reforme au fost controversate și criticate vigoros de organizațiile juridice și de societatea civilă, care au subliniat riscurile pentru independența justiției.
Ulterior, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a înaintat o acțiune în justiție, provocând un val de reacții și discuții în spațiul public, referitor la legitimitatea acestor măsuri. Contestările au fost amplificate de realitățile politice complicate, unde tensiunile între diferitele ramuri ale guvernului sunt evidente, iar încrederea societății în instituțiile de drept este semnificativ afectată.