CCR decide dacă Legea bugetului pentru 2026 este constituțională. Sesizarea AUR, în atenția judecătorilor.

POLITICĂ

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, în urma unei sesiuni desfășurate joi, să respingă sesizarea formulată de AUR cu privire la legalitatea bugetului de stat pentru anul 2026. Aceasta a confirmat astfel constituționalitatea documentului. Partidul AUR, condus de George Simion, a susținut că legea bugetului a fost adoptată printr-o procedură abuzivă, care a favorizat interesele Guvernului și a afectat în mod direct românii.

AUR a contestat nu doar bugetul de stat, ci și legea asigurărilor sociale, reclamând că aceste acte normative au fost adoptate într-o manieră care a restrâns dezbaterea parlamentară și a transformat procesul legislativ într-o simplă formalitate. În comunicatul de presă, AUR a denunțat comprimarea procesului legislativ, menționând că legea bugetului a fost adoptată într-un timp extrem de scurt, ceea ce subminează statul de drept.

ACTUALIZARE

CCR a respins toate sesizările AUR referitoare la bugetele pentru stat și asigurările sociale, stabilind legalitatea acestora.

DETALII LEGISLATIVE

În data de 20 martie, Legea bugetului a fost adoptată de plenul reunit al Parlamentului, cu 319 voturi favorabile, 104 voturi împotrivă și o abținere. De asemenea, legea asigurărilor sociale a fost aprobată cu 314 voturi pentru, 104 contra și 12 abțineri. AUR a reclamat că fundamentarea bugetului este irrelevantă și bazată pe estimări optimiste, ce riscă să creeze dezechilibre majore în economie.

AUR a cerut Curții Constituționale să oprească intrarea în vigoare a celor două legi, argumentând că aceste practici legislative afectează profund democrația și integrarea societății civile în procesul de decizie.

CONTEXTUL POLITIC

În acest context, Moldova se află într-o situație de tensiune politică, iar Guvernul Bolojan a fost acuzat de derapaje legislative care afectează transparența și stabilitatea financiară a statului. Criticile formulate de AUR relevă o nemulțumire crescândă în rândul cetățenilor față de modul în care este gestionat bugetul, dar și degradarea discuțiilor în cadrul Parlamentului.

Adoptarea rapidă a bugetului pare să evidențieze o tendință de concentrarea a puterii în mâinile executivului, ridicând semne de întrebare cu privire la viabilitatea și sustenabilitatea măsurilor economice adoptate într-un climat legislativ atât de restrâns.