România ar putea să piardă 4 miliarde de euro din PNRR din cauza unor reforme amânate
România riscă să sufere o penalizare masivă de 4 miliarde de euro în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza întârzierii reformelor asumate. Ordonanța Guvernului stipulează că toate reformele și investițiile legate de PNRR trebuie să fie finalizate până la data de 31 august 2026, iar cererea finală de plată trebuie să fie transmisă până cel târziu la 30 septembrie 2026.
Într-o recentă ședință de guvern, pe ordinea de zi a fost inclus un raport care detaliază riscurile și măsurile necesare pentru atingerea jaloanelor asumate de către Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Această întâlnire a avut loc într-un context în care politica economică a României este deja afectată de un deficit semnificativ, având cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
Amânarea reformelor s-ar putea traduce în penalizări considerabile. De exemplu, neîndeplinirea anumitor jaloane poate aduce penalizări de până la 972 milioane euro, în cazul Ministerului Mediului care trebuie să implementeze un nou mod de administrare și tarifare a apei, împreună cu propunerea unei strategii naționale pentru biodiversitate. De asemenea, Ministerul Energiei riscă penalizări de 109 milioane euro pentru neinstalarea a 950 MW din surse regenerabile, așa cum este prevăzut la jalonul 124.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța atragerii tuturor fondurilor europene disponibile în acest an și a avertizat miniștri că întârzierile vor avea consecințe severe, inclusiv revocări din funcție. De asemenea, Bolojan a catalogat responsabilitatea privind neîndeplinirea angajamentelor din PNRR ca fiind atât politică, cât și tehnică, precizând că, în cazul pierderii de fonduri, angajații din administrație nu ar trebui să beneficieze de sporuri de fonduri europene.
Informarea prezentată de Guvern vine într-un moment în care președintele municipiului București, Nicușor Dan, a subliniat necesitatea unei colaborări între instituții pentru a asigura atragerea de fonduri din PNRR, independent de rivalitățile politice existente. Aceasta sugerează o direcție de acțiune coerentă, care se concentrează pe atingerea obiectivelor asumate pe plan internațional, conform recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Până în prezent, România a solicitat șase cereri de plată, dintre care cererea 5 include 28 de jaloane și ținte, iar cererea 6 conține 151 de jaloane. Statul român a reușit să atragă deja 10,72 miliarde de euro din PNRR, cu un amestec de fonduri nerambursabile și împrumuturi, dar este esențial ca angajamentele să fie respectate pentru a nu pierde banii alocați.