NICUȘOR DAN SESIZEAZĂ CCR PRIVIND GUVERNANŢA CORPORATIVĂ A COMPANIILOR PUBLICE
Pe 30 aprilie 2026, președintele Nicușor Dan a depus o sesizare la Curtea Constituțională a României, contestând Legea care aprobă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 73/2018, destinată modificării şi completării Ordonanței nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Această inițiativă legislativă a stârnit controverse, având în vedere riscurile asociate cu cheltuielile nelimitate în cadrul companiilor de stat.
Detalii despre modificările aduse
Legea contestată introduce un nou alineat în articolul 39 din OUG nr. 109/2011, care specifică faptul că anumite cheltuieli cum ar fi cele de reprezentare, transport, diurnă și cazare, efectuate de către administrația companiilor publice listate, nu mai sunt considerate beneficii în sensul alin. (2) și (4). Aceasta ar putea permite cheltuieli nelimitate, realizate arbitrari, sub justificarea exercitării mandatelor de către cei implicați.
Argumentele sesizării
Nicușor Dan subliniază, în sesizarea sa, că prin această modificare se poate deschide calea decontării arbitrare a cheltuielilor, ceea ce contravine bunei gestiuni a banului public și vulnerabilizează interesul național. El susține că, în realitate, eliminarea plafonului de cheltuieli poate oferi avantaje materiale pentru personalul din conducerea companiilor de stat, eludând astfel reglementările privind remunerația stabilite prin contractele de mandat.
Impactul asupra companiilor de stat
Conform președintelui, aceste companii publice, care gestionează active strategice, ar putea suporta cheltuieli de protocol excesive, subminând astfel eficiența economică pe care statul trebuie să o protejeze. Acest cadru legislativ ar putea facilita o gestionare netransparentă a resurselor financiare publice, ceea ce contravine obligației statului de a asigura protecția intereselor naționale în activitatea economică.
Concluzia sesizării
În final, Nicușor Dan argumentează că modificările aduse la Legea guvernanței corporative vin cu riscuri semnificative de necontrol pe cheltuieli, creând premise problematice în gestionarea fondurilor publice. Aceasta ar putea, în mod inevitabil, să afecteze patrimoniul statului și, implicit, interesul național. El nu contestă neconstituționalitatea OUG nr. 73/2018 ca întreg, ci se concentrează pe modul de adoptare și pe conținutul modificărilor aduse de Camera Deputaților.