România pierde jumătate de miliard de euro din PNRR din cauza reformelor întârziate
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 (CP3) din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, țara a pierdut 458,7 milioane de euro din cauza reformelor care au fost întârziate sau implementate defectuos în anii anteriori. Potrivit lui Pîslaru, reușitele și eșecurile în gestionarea acestor fonduri europene reflectă politicile adoptate de guvernele anterioare și eficiența reformelor realizate.
Într-o postare pe Facebook, Pîslaru a subliniat că evaluarea Comisiei Europene asupra CP3, trimisă de România la 15 decembrie 2023, a fost extrem de rigidă, iar reformele stabilite trebuiau să fie complet implementate în momentul depunerii cererii. Avertizările Comisiei, date în mai 2025, referitoare la suspendarea parțială a unor sume, au fost cauzate de neîndeplinirea a patru jaloane esențiale, care nu au fost rezolvate adecvat.
Victoriile și provocările în gestionarea fondurilor
Ministrul a evidențiat că eforturile depuse de echipa sa au permis recuperarea unei sume semnificative, grație „experților tehnici din minister” și utilizării tuturor pârghiilor disponibile pentru a discuta și negocia cu instituțiile europene. De asemenea, a menționat importanța dialogului constant cu Comisia Europeană, care a fost crucial în acest proces.
Una dintre realizările notabile ale României a fost recuperarea a 166 milioane de euro dintr-un total de 231 milioane suspendate inițial pentru pensiile speciale, considerată o „victorie importantă”. În acest context, implicarea premierului Ilie Bolojan a avut un rol decisiv pentru atingerea acestui obiectiv.
Eșecurile reformelor și responsabilitățile politice
Pîslaru a abordat și impactul negativ al neimplementării corecte a reformelor în domeniul companiilor de stat, unde România a pierdut sume considerabile. Conform evaluărilor, numirile politice necorespunzătoare în consiliile de administrație ale companiilor de stat au fost o problemă majoră, cu rezultate nefavorabile demonstrând că selecția nu s-a făcut pe baze profesionale.
Ministrul a subliniat, de asemenea, cine este responsabil pentru aceste pierderi: toți politicienii care au amânat reformele din frica de a pierde privilegii, continuând să numească oameni în funcții cheie pe baza relațiilor și nu a competenței.
Apel la acțiune și schimbare
Dragoș Pîslaru a încheiat prin a face apel la toți românii, subliniind că toți cetățenii sunt cei care suportă costurile ineficienței și corupției politice. A subliniat necesitatea de a învăța din aceste experiențe pentru a nu repeta greșelile trecutului, promițând un angajament continuu pentru reforme eficiente în favoarea cetățenilor și a dezvoltării națiunii.