Cele patru scenarii ale lui Nicușor Dan pentru noul guvern
Președintele Nicușor Dan a prezentat recent analiza sa privind posibilele configurații ale noului guvern. În discursul său, el a subliniat că nu va accepta „experimente” în ceea ce privește numirea noului premier, având în vedere că, la acest moment, propunerile pentru conducere trebuie să fie însoțite de o majoritate parlamentară deja negociată.
Scenariile discutate de președinte
După cum a menționat, sunt patru variante în discuție pentru noul guvern, acestea fiind rezultatul consultărilor cu partidele politice. Prima variantă vizează desemnarea unui premier tehnocrat, care nu are o afiliere politică clară, însoțit de un cabinet de miniștri susținut de diferite partide.
Cea de-a doua opțiune analizată este formarea unui guvern complet tehnocrat, în care toți membrii acestuia, inclusiv premierul, ar proveni din afara sferei politice, ceea ce ar necesita însă o susținere constantă din partea Parlamentului.
A treia variantă ar presupune constituirea unui guvern politic alcătuit dintr-o majoritate, mai precis o colaborare între PSD, UDMR și minorități. Totuși, această opțiune a fost deja respinsă de liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a solicitat refacerea coaliției cu un premier acceptat de toate părțile. Deși liderul PSD, Sorin Grindeanu, nu a exclus complet acest scenariu, el a afirmat că nu îi este dor de o asemenea formulă.
În sfârșit, ultima variantă luată în calcul ar fi o continuare a actualului guvern interimar, cu PNL, USR, UDMR și minorități, dar fără garanții clare privind stabilitatea majorității în Parlament.
Profilul ideal al noului premier
Kelemen Hunor a subliniat că pentru a conduce România, viitorul premier trebuie să fie „independent” și să nu aibă calitatea de lider de partid, dar să posede abilități de conducere eficientă. Potrivit acestuia, un mandat pe termen scurt de „9-10 luni” ar fi realist în acest context.
Acesta a adăugat că, pentru a ocupa această funcție, persoana evaluată nu trebuie neapărat să fie un expert în macroeconomie, ci să fie capabilă să gestioneze situații politice complexe și să navigheze în crizele guvernamentale.