Dragoș Pîslaru: România a depășit 60% la absorbția PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat recent că România a reușit să depășească 60% din absorbția fondurilor disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, în care a subliniat importanța acestui progres pentru dezvoltarea economiei naționale.
Vineri, zi crucială pentru cererea patru
Pîslaru a menționat că vineri, 5 iunie, va avea loc o ședință a Consiliului EcoFin, în cadrul căreia se va realiza ultima aprobată pentru cererea de plată numărul patru, așteptată de România. Această cerere va permite intrarea în țară a unei sume semnificative, de aproximativ 3 miliarde de euro, aspect vital pentru continuarea proiectelor de dezvoltare.
Deblocarea PNRR și perspectivele viitoare
Ministrul a explicat că, pe parcursul mandatului actual al guvernului condus de Bolojan, s-au luat măsuri eficiente pentru deblocarea PNRR-ului, recuperând sume din cererea de plată anterioară și asigurând un proces curat pentru cererea patru. Aceasta demonstrează angajamentul autorităților în gestionarea fondurilor europene și a politicilor de dezvoltare.
Reforma decarbonizării, un subiect delicat
Pîslaru a vorbit și despre reforma necesară în domeniul decarbonizării, recunoscând că discuțiile cu Comisia Europeană au fost mai complexe. România a implementat un studiu care vizează menținerea capacităților energetice bazate pe cărbune, subliniind astfel nevoia de a găsi echilibrul între tranziția energetică și susținerea economiei locale.
Următoarele cereri de plată
Ministrul a explicat că actualmente se concentrează pe cererile de plată cinci și șase, sperând ca toate detaliile tehnice necesare să fie rezolvate până la sfârșitul săptămânii. Acesta a estimat că varianta finală a acestora va fi finalizată și autorizată, cel mai probabil, în luna iulie.
Planurile de viitor ale României
În concluzie, declarațiile ministrului Dragoș Pîslaru sugerează o direcție pozitivă pentru absorția fondurilor europene, prin monitorizarea atentă a reformelor și implicarea activă în discuțiile cu Comisia Europeană. Acest lucru poate avea un impact semnificativ asupra proiectelor de dezvoltare ale României și asupra stării economice generale.