Prima reacție a lui Ilie Bolojan referitoare la cazul „azilului groazei” din Bihor: „Nu am avut…”

Prima reacție a lui Ilie Bolojan în cazul „azilului groazei” din Bihor

Punctul de vedere al lui Ilie Bolojan, premierul demis al României, a fost exprimat recent în legătură cu scandalul azilelor din Bihor, denumite de presă „azilul groazei”. Bolojan a fost întrebat despre această situație și a fost clar în declarațiile sale, afirmând că nu a avut „interacțiuni cu reprezentanții acestei asociații” și că nu a vizitat niciodată locuințele în care au fost raportate abuzuri. Aceste declarații vin pe fondul unor acuzații care susțin că anumiți politicieni locali din cadrul PNL ar fi fost la curent cu activitățile deranjante ce s-au desfășurat sub acoperirea unei asociații umanității.

Într-un interviu acordat emisiunii „Decisiv”, moderată de Cătălina Porumbel, Bolojan a precizat că toată încercarea de a-l asocia cu acest caz este nejustificată. El a menționat dependența de agențiile județene de inspecție socială, care au responsabilitatea de a realiza controale în astfel de azile. Bolojan a subliniat faptul că în perioada în care a fost primar al municipiului Oradea, nu a avut competențe în acest domeniu și că nu a primit rapoarte indicative privind aceste azile.

Pe de altă parte, discrepantele între afirmațiile premierului demis și dezvăluirile din presă au generat confuzie și îngrijorare în rândul opiniei publice. Potrivit anchetelor în curs, unele ONG-uri au operat în condiții inumane, având sub protecție sute de persoane vulnerabile, incluzând bătrâni și pacienți cu handicap. Acestea ar fi fost exploatate pentru încasarea pensiilor, indemnizațiilor și donațiilor, tratându-le în mod brutal și fără acces la necesarul îngrijirii medicale.

Bolojan a insistat asupra faptului că, în calitate de președinte al Consiliului Județean, nu a participat la premierele ONG-urilor, în care ar fi putut fi implicate organizațiile legate de scandal. Este important de menționat că ancheta în cazul azilelor din Bihor continuă, fiind deja descoperite peste 400 de persoane în condiții extrem de precare, în cazul în care victimele erau lăsate fără îngrijire medicală și uneori îngropate în mod necorespunzător în apropierea cimitirelor.

Acest caz ridică semne de întrebare nu doar asupra sistemului de îngrijire socială, dar și asupra rolului autorităților locale în prevenirea și controlul abuzurilor. În prezent, privirile sunt ațintite asupra clarificărilor necesare pentru a înțelege cum au putut să se întâmple astfel de atrocități, iar apelul la răspundere este din ce în ce mai apăsat.