Azilele din Bihor: Curtea de Apel București decide astăzi dacă Viorel Pașca și familia sa rămân sub control judiciar sau vor fi arestați.

Curtea de Apel București a decis: Viorel Pașca și familia rămân în libertate

Decizia instanței a stabilit că Viorel Pașca, împreună cu soția sa Florica și cei trei fii, Vaorel-Emanuel, Abel-Timotei și Daniel-Sabin, precum și coordonatoarea azilelor ilegale, Delia Mioara Păcală, vor fi cercetați în libertate. Această hotărâre a fost pronunțată de Curtea de Apel București, care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă și a dispus să fie înlăturate și măsurile de control judiciar stabilite anterior. Astfel, decizia luată este definitivă.

Contextul cazului

Investigația a fost deschisă de DIICOT, vizând destructurarea unui grup infracțional organizat acuzat de trafic de persoane și exploatarea vulnerabilității cetățenilor. Această rețea era activă în județul Bihor și a fost constituite în 2020, avându-i ca lider pe Viorel Pașca și familia sa. Procurorii au subliniat că grupul funcționa sub paravanul Asociației “Dumbrava DPG”, un ONG umanitar, dar care nu deținea licențele necesare pentru a oferi servicii sociale.

Afirmarea victoriei de către avocat

Avocatul lui Viorel Pașca a descris rezultatul instanței ca pe o “victorie totală”, comparând situația cu ”David împotriva lui Goliat”. El a argumentat că drepturile fundamentale nu pot fi restrânse în baza acuzațiilor grave prezentate, punând accent pe necesitatea ca dosarul să fie judecat pe probe, nu în mass-media.

Declarațiile lui Viorel Pașca

După decizia instanței, Viorel Pașca și-a reafirmat convingerea că a acționat cu bune intenții în cei 20 de ani de activitate, susținând că a ajutat persoanele vulnerabile care nu aveau pe cineva să le sprijine. Pașca a insistat că ceea ce a realizat a fost o acțiune caritabilă, menită să ofere o viață mai bună celor aflați în dificultate.

Următorii pași în proces

În următoarele etape ale procesului, este de așteptat ca avocații celor implicați să continue să conteste orice măsuri legislative sau judecătorești pe care le consideră nejustificate. De asemenea, se preconizează o atenție sporită a mass-media asupra evoluției acestei caz și a implicațiilor sale asupra legislației sociale din România.