„`html
CCR a rămas în pronunțare pe sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu Înalta Curte pe tema restanțelor salariale ale magistraților
Data actualizării: 16.07.2026 13:33
Data publicării: 16.07.2026 12:15
Curtea Constituțională a României a discutat, în cadrul unei ședințe, sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan, care vizează un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu neplata restanțelor salariale ale magistraților. Această sesizare a venit ca urmare a hotărârii judecătorești, prin care instanța supremă a cerut Guvernului să aloce fonduri pentru aceste restanțe.
Detalii despre ședința Curții Constituționale
Acuzațiile formulate de avocatul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost că cererea premierului este inadmisibilă, având în vedere că guvernul este într-o situație limitată în ceea ce privește atribuțiile sale. Reprezentantul instanței supreme a solicitat Curții Constituționale să refuze sesizarea lui Bolojan, argumentând că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte.
Contextul sesizării
Premierul Ilie Bolojan a explicat că Guvernul a fost nevoit să sesizeze Curtea Constituțională pentru a clarifica acest conflict. El a subliniat că deciziile instanței de judecată au început să interfereze cu puterea executivă și cea legislativă în domeniul bugetar, afirmând că îndatoririle de interpretare și aplicare a legislației sunt exclusive pentru aceste puteri și nu pentru instanțele judecătorești.
Implicarea financiară a Guvernului
Bolojan a detaliat că, pe 2 iulie, a declarat că instanța a obligat Guvernul să plătească 4,8 miliarde lei reprezentând restanțe salariale ale magistraților, inclusiv penalități pentru întârziere. Acesta a fost un punct controversat, premierul susținând că Înalta Curte nu are competența de a determina cum se alocă banii din bugetul public.
Decizia Curții de Apel București
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a decis în favoarea Înaltei Curți, obligând Guvernul să plătească restanțele salariale, stabilind termene stricte de execuție. În caz de întârziere, Guvernul ar fi supus penalităților mari, ceea ce a generat îngrijorări serioase cu privire la impactul asupra bugetului de stat.
„`