CUM A CLARIFICAT CJUE SOLICITAREA ÎNALTEI CURȚI ÎN CAZUL DOSARELOR CARE VIZEAZĂ FRAUDE GRAVE LA BUGETUL UNIUNII EUROPENE
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a oferit, pe 16 iulie 2026, o clarificare esențială referitoare la conceptul de „fraudă gravă” care afectează bugetul Uniunii Europene, aplicabilă în contextul unei cereri formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Această solicitare se axează pe problema prescripției în cazul infracțiunilor de fraudă care atacă interesele financiare ale Uniunii Europene.
CE A ARĂTAT CJUE ÎN PRIMA DECIZIE, DIN 2023
Cu scopul de a înțelege decizia din 16 iulie 2026, este crucial să ne raportăm la prima hotărâre pronunțată de CJUE în 2023. Mai mulți cetățeni români, condamnați pentru evaziune fiscală, au contestat sentințele, argumentând că ar fi trebuit să fie aplicată o lege penală mai favorabilă, conform unor decizii anterioare ale CCR din 2018 și 2022. Aceste decizii CCC au declarat nule anumite dispoziții care interziceau întreruperea termenului de prescripție penală, lăsând un gol legislativ timp de patru ani, în care nu existau cauze de întrerupere a termenelor de prescripție.
CE A GENERAT A DOUA DECIZIE A CJUE, DIN 2026
Hotărârea Lin II, pronunțată de CJUE pe 16 iulie 2026, are la bază un caz specific în care administratorul a două companii a emis facturi fictive pentru a reduce baza de impozitare a unei terțe companii, provocând un prejudiciu de 59.000 de euro, împreună cu o evaziune de TVA de 36.000 de euro. Inițial, administratorul a fost absolvit de pedeapsă printr-o decizie care a invocat prescripția răspunderii penale, însă Parchetul a contestat această hotărâre la ICCJ, punând în evidență aplicarea greșită a unei decizii mai vechi a ICCJ în zona fraudei financiare.
CE A DECIS CJUE ÎN HOTĂRÂREA DIN 2026
În cadrul acestei hotărâri, CJUE a stabilit că, în privința fraudelor care aduc atingere bugetului Uniunii Europene, orice prejudiciu ce depășește 50.000 de euro trebuie să fie considerat automat „grav”, indiferent de prejudiciul real suferit de buget. De asemenea, CJUE a subliniat că dreptul Uniunii contravine aplicării unei standardizări naționale a protecției în cazurile de fraudă gravă care afectează fondurile Uniunii.
CE ZICE CJUE DESPRE DOSARELE DEJA JUDECATE
Referitor la cazurile deja judecate, CJUE a precizat că hotărârile definitive, în care s-a invocat decizia ICCJ din 2022 și care au dus la prescrierea răspunderii penale, nu trebuie reexaminate. Totuși, pentru dosarele aflate încă în procedură, instanțele sunt obligate să se conformeze hotărârii CJUE din 2023.
CE RĂSPUNS A DAT ÎCCJ DUPĂ DECIZIA CJUE DIN 2026
În urma publicării deciziei CJUE, ICCJ a emis un comunicat, susținând că a aplicat întotdeauna dreptul european cu bună-credință și că abordările anterioare în ce privește prescripția răspunderii penale nu au fost subiective, ci conforme cu dialogul între standardele europene și cele de la Strasbourg.