CSM, DUPĂ RAPORTUL PRIVIND STATUL DE DREPT: DEZBATEREA DESPRE JUSTIȚIE TREBUIE BAZATĂ PE FAPTE, NU PE „STIGMATIZAREA” MAGISTRATILOR
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă că raportul publicat de Comisia Europeană referitor la statul de drept în România pentru anul 2026 nu subliniază o deteriorare a justiției, ci propune o serie de recomandări ce necesită o analiză serioasă. CSM subliniază necesitatea de a renunța la retorica stigmatizantă di răspândită în discursul public la adresa magistraților, având în vedere că aceasta afectează nu doar justiția, ci și încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Critici privind modul în care a fost pregătită reforma legilor justiției
CSM apreciază că tentativa de reformare a legilor justiției a fost dusă la bun sfârșit fără implicarea tuturor actorilor relevanți din sistemul judiciar. Dintre instituțiile importante, nici Înalta Curte de Casație și Justiție, nici Parchetul de pe lângă aceasta nu au fost incluse în grupurile de lucru, iar selecția ONG-urilor participante nu a fost făcută pe criterii transparente. CSM reafirmă că reformele necesită colaborarea strânsă cu magistratura, nu împotriva acesteia.
CSM contestă unele informații din raport
Raportul Comisiei Europene conține și informații contestate de CSM, cum ar fi acuzația că Consiliul ar comunica cu întârziere hotărârile în materie disciplinară. CSM a subliniat că, din 2022, hotărârile sunt redactate și comunicate magistratului imediat la pronunțare, rectificând astfel această percepție greșită.
Recomandările Comisiei și apelul CSM
CSM arată că va lua în considerare recomandările Comisiei Europene privind îmbunătățirea sistemului judiciar și consolidarea independenței procurorilor de rang înalt. De asemenea, Consiliul solicită dezbateri publice mai echilibrate și o minimizare a utilizării ordonanțelor de urgență pentru modificări legislative relevante pentru justiție.
Importanța criticii constructive
CSM recunoaște drepturile mass-mediei și ale societății civile de a semnala disfuncționalitățile din justiție, însă subliniază că este esențial să se facă distincția între faptele verificate și generalizările nefondate, care pot duce la prejudicii grave pentru întreaga profesie. Critica constructivă și dezbaterile informate sunt vitale pentru funcționarea sănătoasă a unei societăți democratice.