Legea salarizării a lui Pîslaru, contestată de Ministerul Sănătății
Legea salarizării redactată de Ministerul Muncii, sub conducerea lui Dragoș Pîslaru, a fost subiectul unei critici vehemente din partea Ministerului Sănătății, în frunte cu Cseke Attila. Aceasta a fost formulată într-un document oficial, transmis Ministerului Muncii pe 20 iulie 2026, în care se arată preocupările legate de inechitățile create și modificările ce pot afecta semnificativ sistemul de sănătate.
Critica adusă plafonării sporurilor
Cseke Attila a semnalat că noul proiect de lege prevede plafonarea anumitor sporuri pe o perioadă nedeterminată, lucru considerat neconstituțional. Conform Curții Constituționale, astfel de măsuri ar trebui să fie temporare și justificate de situații de criză, iar plafonarea în sine trebuie să aibă un caracter excepțional. În acest context, Guvernul stabilește ca plafonul sporurilor să fie limitat la 300 lei până la 31 decembrie 2026, ceea ce ridică semne de întrebare asupra sustenabilității financiare a acestui sistem.
Problemele identificate de Ministerul Sănătății
În observatiile sale, Ministerul Sănătății a subliniat că restricțiile impuse prin proiectul de lege transformă inițiativele temporare în restricții permanente, afectând veniturile personalului medical. O altă critică majoră vizează acordarea premiilor de performanță, care sunt rezervate exclusiv personalului didactic, lăsând celelalte categorii de personal la marginea recunoașterii financiare a meritelor.
Nevoia de un sistem echitabil
Ministerul Sănătății a cerut majorarea limitei de acordare a sporurilor și premiilor de la 20% la 30%, alături de o plată corectă pentru gărzi, în special cele efectuate în zile de repaus sau sărbători legale. Aceasta ar avea rolul de a asigura sustenabilitatea resurselor umane în sănătate, încurajând totodată competiția profesională și reducând uniformizarea veniturilor.
Cereri din partea sindicatelor
În paralel, Federația Solidaritatea Sanitară din România a transmis, în comunicatul său, necesitatea implementării unei clauze de non-regresie în salarii, ce ar asigura menținerea veniturilor personalului medical. De asemenea, este evidențiată necesitatea de a reintroduce sporuri pentru condiții de muncă, precum și facilitarea negocierilor colective efective, nu doar consultări formale.
Tensiuni politice legate de legea salarizării
Presiunea politică se intensifică pe măsură ce se apropie termenul limită pentru depunerea legii în Parlament. Liderul USR a anunțat că nici Uniunea Democratică Maghiară din România nu va susține forma actuală a legii, invocând „probleme uriașe” în textul propus. În acest context, partidele din coaliția de guvernare se întâlnesc la Cotroceni pentru a discuta forma finală a proiectului, ceea ce poate deschide calea unor noi negocieri și posibile amendamente.