POLITICĂ
Pe fondul creșterii alarmante a problemelor generate de secetă, premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, starea de alertă la nivel național, o măsură necesară pe întreaga lună august. Această decizie a fost impusă de scăderea dramatică a producției de energie electrică, cauzată de debitele minime înregistrate pe Dunăre și pe alte fluvii. În cadrul unei conferințe de presă, Bolojan a subliniat faptul că, din cauza nivelului scăzut al apei, centrala de la Cernavodă a fost nevoită să oprească un prim grup de producție. De asemenea, a menționat că Ungaria se confruntă cu o situație similară, ambele țări reducându-și astfel capacitatea de producție a energiei la jumătate.
IMPACTUL ASUPRA PRODUCȚIEI ENERGETICE
În cadrul declarațiilor sale, premierul a avertizat că România ar putea pierde 20% din producția națională de energie electrică. În acest context, Bolojan a explicat că, în prezent, consumul depășește 7.000 MW, iar în orele de seară se impune importul a aproximativ 1.700 MW pentru a acoperi deficitul. Dacă se oprește și al doilea grup de la Cernavodă, deficitul ar putea ajunge la 2.500 MW, ceea ce ar însemna o criză energetică severă, extinzându-se și la nivelul țărilor vecine.
COLABORAREA CU UCRAINEA
În această situație critică, Bolojan a anunțat că România va solicita ajutor din partea Ucrainei, discuțiile fiind purtate cu vicepremierul Ucrainei, responsabil și pentru portofoliul energiei. Acesta a reafirmat importanța interconexiunilor energetice în perioade de criză și a sugerat că Transelectrica și Nuclearelectrica vor colabora pentru a facilita un ajutor de urgență din partea Ucraina, în special la orele de maxim consum.
RECOMANDĂRI ȘI MĂSURI INTERNE
Pentru a gestiona situația, autoritățile de reglementare au fost instruite să autorizeze accelerat capacitățile disponibile pentru a putea intra imediat în producție, inclusiv centralele pe gaz, cărbune, fotovoltaice și eoliene. Premierul a făcut apel la cetățeni, companii și autorități pentru a implementa măsuri voluntare de economisire a energiei, subliniind că estimările sugerează că cel puțin în următoarele două săptămâni nu se preconizează precipitații semnificative.
DEZVOLTĂRI PE TERMEN LUNG
Bolojan a discutat, de asemenea, despre întârzierea în înlocuirea centralelor pe cărbune, afirmând că în cei patru ani de guvernare anterioră, România nu a reușit să finalizeze proiectele necesare pentru implementarea de centrale pe gaz și energie regenerabilă. Această incapacitate administrativă a afectat serios capacitatea țării de a face tranziția către soluții energetice mai durabile, limitând astfel opțiunile disponibile în criza actuală.
RAȚIONALIZAREA CONSUMULUI
Întrebat despre posibile măsuri de raționalizare a consumului de energie în rândul marilor consumatori, Bolojan a subliniat că este esențial ca autoritățile să acționeze proactiv pentru a menține stabilitatea sistemului energetic. Aceasta include reglementarea împreună cu Transelectrica, pentru a asigura funcționarea normală a infrastructurii energetice în condiții de deficit.
PROIECTE INFRASTRUCTURĂ PENDENTE
Referindu-se la proiectele nefinalizate, Bolojan a menționat lucrările de pe brațul Bala, afirmând că întârzierea acestora afectează capacitatea noilor reactoare de a funcționa. Ca o prioritate, premierul a declarat că este vital ca proiectele să nu mai fie întârziate, solicitând accelerarea lucrărilor în regim de urgență, pentru a spori reziliența sistemului energetic național.