„`html
Curtea Constituțională analizează noua Lege ANI
Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește miercuri pentru a discuta sesizările de neconstituționalitate referitoare la Legea integrității. Aceasta a fost contestată printr-o sesizare comună a 27 de senatori din partidele USR și PNL, precum și printr-o acțiune separată depusă de președintele Nicușor Dan.
Controversele legii
Una dintre mizele principale ale contestației vizează retroactivitatea sancțiunilor, stipulată în Amendamentul „Fritz”. Această prevedere preconizează că aleșii care au fost declarați incompatibili sau în conflict de interese vor pierde mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii aleg să invoce încălcarea Articolului 15 din Constituție, argumentând că legea nu poate impune sancțiuni pentru fapte deja stabilite sub vechea reglementare.
Obligațiile privind declarațiile de avere
Cea de-a doua problemă majoră este extinderea obligației de a depune declarații de avere și interese pentru partenerii de viață ai demnitarilor, conform Amendamentului „Grădinaru”. Criticile se îndreaptă asupra neclarității definiției acestor relații, ceea ce ar putea forța persoanele vizate să se autodefinească pentru a evita amenzi.
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
Legea integrității este considerată un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având termen limită pentru promulgare până la 31 august. Reprezentanții social-democraților acuză USR și PNL că prin contestarea legii aleg să blocheze accesul la 771 de milioane de euro din fondurile europene, prioritizând protecția liderilor lor în detrimentul transparenței.
Risc internațional și angajamente
Această dispută apare într-un context mai larg, având în vedere că, în mai 2025, CCR a limitat deja publicarea informațiilor despre familie în declarațiile de avere. Avertizările venite din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și experților anticorupție sugerează că lipsa transparenței în privința averilor ar putea afecta angajamentele internaționale ale României față de organisme precum OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
„`