Bruxelles-ul contestă noua formă a legii salarizării
Premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut că varianta recent trimisă la Bruxelles de către Dragoș Pîslaru a generat multiple întrebări din partea Comisiei Europene. Bolojan a declarat că problematica principală ridicată de Bruxelles vizează asigurarea fondurilor necesare, având în vedere că anvelopa salarială propusă a crescut de la 8 miliarde la peste 12 miliarde de lei. Este esențial ca Guvernul să prezinte sursele de finanțare pentru această diferență, precum și ce cheltuieli vor fi reduse în alte domenii.
Negocieri tensionate la Cotroceni
Discuțiile purtate la Palatul Cotroceni s-au încheiat fără a se ajunge la un acord cu privire la un proiect final al legii salarizării. Potrivit surselor, ministerele implicate nu reușesc să conveargă asupra unui numitor comun, iar o nouă variantă a proiectului ar putea fi prezentată în curând. Aceasta presupune revizuirea anvelopei salariale contestate de Comisia Europeană.
Disensiuni între oficiali
Sursele susțin că discuția de miercuri seară a fost marcată de tensiuni, mai ales între Dragoș Pîslaru și ministrul Educației, care s-au confruntat în legătură cu bugetul alocat educației. Premierul a menționat că propunerea inițială a fost majorată pe parcurs, fără a se ajunge la consens cu sindicatele, ceea ce a dus la această creștere abruptă a cheltuielilor propuse.
Implicarea Comisiei Europene
Bolojan a subliniat că, deși Comisia Europeană nu a respins complet proiectul, a formulat observații critice și a solicitat clarificări. A fost necesar ca Ministerul de Finanțe și Ministerul Muncii să colaboreze pentru a ajusta propunerea astfel încât să fie acceptabilă atât pentru autoritățile de la Bruxelles, cât și pentru economia românească.
Presiunea economică asupra sectorului public
Premierul interimar a atras atenția asupra responsabilității de a nu construi o lege a salarizării care să ignore realitățile economice ale sectorului privat. El a subliniat că majorările salariale din sectorul public nu trebuie să fie o povară suplimentară pentru angajații din mediul privat, care generează veniturile necesare susținerii unei astfel de legislații.
Următoarele etape
Discuțiile tehnice vor continua, iar Bolojan a menționat că sunt două scenarii posibile: fie se ajunge la formularea unui acord și proiectul avansează, fie România riscă să piardă fonduri europene, afectându-și credibilitatea în contextul anilor electorali. Data limită pentru adoptarea noii legi a salarizării este 31 august, aceasta fiind legată de îndeplinirea unor jaloane din PNRR, condiționate de aproximativ 770 de milioane de euro.
Critici din partea sindicatelor
Sindicatele au criticat modul în care a fost elaborată noua variantă a legii, evidențiind că ar fi trebuit să existe o consultare prealabilă cu partenerii sociali. Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a avertizat că forma considerată discriminatorie pentru angajații din educație și sănătate ar putea da naștere la proteste și chiar greve, subliniind necesitatea unei dialog constructiv între autorități și reprezentanții angajaților.