„`html
Datoria publică a depășit 60% din PIB. Guvernul anunţă îngheţarea salariilor şi a ajutoarelor sociale
Datoria publică a României a depășit recent pragul de 60% din PIB, ceea ce impune cerințe mai stricte pentru gestionarea cheltuielilor guvernamentale. Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe, a subliniat în cadrul unei ședințe de Guvern că măsurile care ar putea duce la creșterea cheltuielilor pentru salarii și asistență socială nu vor putea fi aprobate atât timp cât datoria rămâne peste acest prag. Această decizie vine în contextul noii legislații fiscale, care limitează drastic capacitatea Executivului de a face angajamente financiare suplimentare.
În cadrul aceleași prezentări, Nazare a explicat că România se confruntă cu constrângeri bugetare clare, menționând că „disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune”. El a subliniat importanța respectării normelor în vigoare, care nu permit aprobarea de cheltuieli noi, atâta timp cât datoria publică depășește 60% din PIB. Acest lucru obstrucționează inclusiv discuțiile referitoare la o nouă lege a salarizării, care trebuie să rămână în limitele sumelor deja stabilite.
Estimările recente sugerează că datoria publică ar putea continua să urce, cu previziuni de 61,8% din PIB pentru 2026 și 63,9% pentru 2028, dacă nu se va continua trendul de reducere a deficitului bugetar. În prezent, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB pentru 2026, după o valoare de 9,3% în 2024. Nazare a menționat că progresul în reducerea deficitului este deja vizibil, subliniind o scădere semnificativă a deficitului cash.
Ministrul Nazare a avertizat că România a trecut „la limită” testele privind ratingul de țară și a subliniat că orice abatere de la strategiile fiscale asumate ar putea afecta grav credibilitatea finanțelor publice. De asemenea, el a stipulat că guvernul trebuie să îndeplinească jaloanele stabilite în cadrul PNRR, fără a afecta stabilitatea bugetară.
În concluzie, Nazare a reiterat că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei ar avea efecte directe benefice asupra cheltuielilor statului în viitor, permițând mai multe resurse pentru investiții în educație, sănătate și infrastructură. Totodată, el a atras atenția asupra necesității de a construi un cadru fiscal sustenabil, care să susțină dezvoltarea pe termen lung a României, evitând astfel acumularea de dezechilibre financiare în viitor.
„`