Ce jaloane PNRR mai are de îndeplinit România și care sunt legile critice care trebuie adoptate până la 31 august
România se află într-o cursă contra cronometru, având la dispoziție mai puțin de două săptămâni pentru a finaliza proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce valorează aproximativ 10 miliarde de euro, echivalente cu o treime din totalul investițiilor publice ale guvernului. Acest demers important implică îndeplinirea a 8 jaloane esențiale, toate fiind legate de adoptarea a 6 legi critice în Parlament. Din aceste legi, două sunt cel puțin contestate, rămânând fie în suspendare (legea salarizării), fie nepromulgate (legea ANI).
Îndeplinirea celor 8 jaloane, odată realizată, va permite accesarea acestor sume esențiale pentru bugetul României. În caz contrar, neîndeplinirea acestora va atrage penalizări financiare semnificative, de 771 sau 972 milioane de euro, în funcție de jalonul implicat. Simplu spus, dacă România bifează jalonul, Comisia Europeană oferă fondurile, iar dacă nu, România pierde bani importanți.
Legile critice corelate cu jaloanele
Cele 6 legi, esențiale pentru finalizarea jaloanelor, sunt strict relevante:
- legea modificării Codului Administrativ (adoptată)
- legea sistemului de recompensare a performanței angajaților din ANAF (adoptată)
- legea decarbonizării (adoptată)
- Codul Urbanismului (adoptat)
- legea ANI (nepromulgată)
- legea salarizării (blocată)
Detalii aprofundate despre jaloane
Lista celor 8 jaloane esențiale care trebuie bifate cu precizie include:
- Jalonul 431 – Dacă România îndeplinește acest jalon, este necesară adoptarea legii privind integritatea, cunoscută sub numele „Legea ANI”. Această lege a generat controverse notabile după adoptarea „amendamentului Fritz”. Contestația la CCR a dus la concluzia că unele amendamente sunt constituționale, ceea ce a determinat o întârziere în procesul de promulgare.
- Jalonul 509 – Legea privind utilizarea terenurilor de stat pentru investiții în surse regenerabile de energie a fost deja adoptată, permițând accelerarea acestor investiții.
- Jalonul 315 – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor este în curs de adoptare, vizând simplificarea proceselor administrative și digitalizarea acestora.
- Jalonul 119a – Această reformă vizează înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, un aspect crucial pentru respectarea angajamentelor de decarbonizare asumate de România.
- Jalonul 128 – Introducerea de politici și reglementări pentru decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire este o altă cerință vitală impusă de PNRR.
- Jalonul 197 – Acesta vizează reforma ANAF, cu scopul de a îmbunătăți respectarea obligațiilor fiscale prin adopția unor noi măsuri legislative.
- Jalonul 4 – Conform modificărilor ce vizează Administrația Națională „Apele Române”, această măsură implică modernizarea sistemului de gospodărire a apelor din România.
- Jalonul 420 – Legea salarizării unitare a atras un val de proteste, generând tensiuni în rândul angajaților din sectorul public, care tem că noul sistem va diminua veniturile. Acesta este considerat cel mai complex jalon din PNRR, iar nerespectarea termenului va genera penalizări severe.
Planul de Redresare și Reziliență al României beneficiază de un buget total de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Astfel, termenul limită pentru adopția acestor legi este crucial pentru viitorul financiar al țării.