Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, face declarații cu privire la Legea salarizării
În cadrul unei recente conferințe, Dragoș Pîslaru a transmis un mesaj clar angajaților din domeniile educație și sănătate, subliniind că pentru majorările cerute prin actualul proiect de lege a salarizării, România dispune de resurse limitate. Pîslaru a afirmat că sumele indicate în proiect constituie „maximul pe care România și-l permite în acest moment”, atrăgând atenția la riscurile economice ce ar putea surveni dacă nu se adoptă această lege.
Responsabilitatea politică și evaluările agențiilor de rating
El a explicat că există o corelație directă între reforma preconizată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și stabilitatea financiară a țării, conform evaluărilor agenției de rating Moody’s. Pîslaru a menționat că, în urma ultimei evaluări de risc, este esențial ca România să adopte legea salarizării unitare pentru a îmbunătăți perspectivele economice. Această modificare legislativă este văzută ca o măsură necesară pentru a evita retrogradarea ratingului de țară, ceea ce ar putea afecta negativ capacitatea de atragere a investitorilor internaționali.
Impactul bugetar al modificărilor salariale
Pîslaru a detaliat că impactul bugetar estimat al legii salarizării a fost inițial evaluat la aproximativ 8 miliarde de lei, dar poate ajunge chiar la 12 miliarde de lei dacă anumite cheltuieli ar fi tăiate. El a insistat că, deși se discută despre aceste cifre, trebuie să se acorde o atenție sporită realității financiare a statului, având în vedere că promisiunile nesustenabile ar putea duce la o deteriorare a situației economice.
Echilibru între aşteptări și realitate financiară
Ministrul a subliniat că a fost nevoie să se asigure un echilibru între cererile din sectorul educației și sănătății și capacitățile financiare reale ale bugetului de stat. După cum a afirmat, multe dintre așteptările exprimate de sindicate și partide politice ar trebui privite cu scepticism, având în vedere că resursele financiare sunt limitate și nu pot susține întotdeauna angajamentele politice promițătoare.
Riscurile promisunilor populiste
Pîslaru a avertizat că revenirea la populismele care promit majorări salariale fără o bază financiară solidă ar putea conduce la un deficit bugetar crescut, contrar angajamentelor României de a menține un deficit sub 3%. Astfel, el a definit promisiunile electromagnetice că „vânare de vânt” și o ipocrizie politică, ce riscă să afecteze stabilitatea economică a țării.