„`html
POLITICĂ
Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut o declarație importantă marți seară, dezvăluind că era la curent încă de luni cu un demers esențial al Partidului Popular European (PPE), care impune Comisiei Europene să analizeze legislația adoptată în România referitor la fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta nu trebuie confundată cu o tăiere a acestor fonduri, ci mai degrabă o măsură de precauție pentru a evita eventuale pierderi financiare.
Bolojan a specificat faptul că „am știut de această intenție”, ceea ce sugerează o proactivitate din partea guvernului interimar în a gestiona potențialele probleme legate de fonduri. El a adăugat că o verificare rapidă va permite corectarea eventualelor neconformități legislative, asigurând astfel păstrarea fondurilor europene esențiale pentru România.
Premierul a subliniat importanța acestor verificări nu doar din punct de vedere financiar, ci și al imaginii României pe plan european, menționând că modificările legislative pot afecta relațiile cu Bruxellesul și poate duce la pierderi pe termen lung.
În plus, Bolojan a sugerat că USR ar fi avut discuții cu grupul Renew Europe, făcând referire la o colaborare între partidele politice pentru asigurarea continuității și respectului față de legislația europeană. Această adresă făcută către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se concentrează pe asigurarea că legislația românească în materie de fonduri europene nu conturge principiile valorilor europene.
Declarațiile premierului coincid cu publicarea unei scrisori de către președintele PPE, Manfred Weber, prin care se solicită o evaluare a situației fondurilor PNRR. Miza în această controversă este de 770 de milioane de euro, o sumă semnificativă pe care liderul PPE consideră că România nu trebuie să o piardă.
Această solicitare a fost exprimată într-un document semnat pe 24 august de Weber și președinta Renew Europe, Valerie Hayer, indicând o monitorizare detaliată a reformelor din România pentru a se asigura că acestea respectă standardele Uniunii Europene.
Disputa se concentrează în jurul „amendamentului Fritz”, care ar putea afecta mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, iar evaluarea legii privind integritatea va face parte din ultima cerere de plată, care nu a fost depusă încă de autoritățile române.
Până la termenul-limită de 31 august 2026, discuțiile tehnice cu autoritățile române vor continua, confirmând importanța acestei evaluări pentru viitorul economic al țării.
„`