Acuzații de presiuni asupra CNSC în licitațiile SAFE pentru autostrăzi
O anchetă jurnalistică ridică suspiciuni grave privind modul în care au fost soluționate contestațiile depuse la licitațiile pentru proiecte de infrastructură finanțate prin programul european SAFE. Potrivit unor surse din interiorul Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), asupra unor membri ai instituției ar fi existat presiuni pentru soluționarea rapidă a dosarelor și, în anumite cazuri, pentru respingerea contestațiilor.
Materialul face referire și la presupuse intervenții ale unor persoane cu legături politice, între care Cristina Trăilă, acuzații negate de cei vizați. Într-unul dintre cazurile prezentate, Curtea de Apel București a suspendat derularea unui contract în valoare de 3,57 miliarde de lei.
Presiuni pentru respingerea contestațiilor
Un membru al CNSC a declarat că presiunea pentru emiterea rapidă a deciziilor aferente contractelor pentru autostrăzile finanțate din SAFE a fost mai mare ca oricând. Acesta a susținut că Lehel Bogdan a pus presiune pe completurile de soluționare să emită rapid decizii, deși dosarele erau voluminoase și complexe, de mii de pagini, iar apărările părților de sute de pagini. Potrivit sursei citate, presiunea viza nu doar termenul de emitere, ci și soluția: respingerea contestațiilor.
Președintele CNSC, Marius Bogdan Boghiu, ar fi afișat către membrii completurilor mesaje provenite, potrivit propriilor declarații, de la premierul Ilie Bolojan. Unii membri au soluționat rapid în favoarea celor care câștigaseră contractele pentru interesul național, iar alții au admis contestațiile competitorilor.
Dosarele pe SAFE, care ar fi trebuit să ajungă aleatoriu la completuri, au nimerit la completuri dedicate, pentru că sistemul aleatoriu a modificat structura completurilor, aspect reclamat la Curtea de Conturi, Parlament, ANI, Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană.
Rețea de influență în interiorul CNSC
Surse din interiorul CNSC susțin că Cristina Trăilă, om de bază al premierului Ilie Bolojan, și-ar fi creat o rețea în interiorul instituției pentru a valida licitațiile aranjate. Cel mai important pion ar fi Ștefan Dorel Eugen Cojoacă. Consultând declarațiile de avere, Cojoacă a fost luat sub aripă de Cristina Trăilă în 2011, când aceasta conducea ANRMAP. Ulterior, acesta a fost consilier în mai multe instituții publice, la ministere și în consiliul de administrație al Eximbank, ajungând în anul pandemiei șef la Agenția Achizițiilor Publice. Deși nu avea vechimea necesară, a câștigat concursul la CNSC, iar președintele comisiei de concurs a fost Lehel Lorand Bogdan, tot o veche cunoștință a Cristinei Trăilă.
Oameni din interiorul CNSC acuză grave ingerințe din partea Guvernului, prin intermediul celor trei, în soluționarea contestațiilor. Lehel Lorand Bogdan a negat orice ingerință, declarând că nu a fost apelat de Cristina Trăilă pentru nimic de acest gen și că nu a mai vorbit cu ea de cel puțin șase luni.
Contracte semnate înainte de finalizarea procedurilor
Premierul a declarat în repetate rânduri că va semna contractele după decizia CNSC, acest lucru fiind posibil doar în situația respingerii contestațiilor. În cazul contractului proiectare și execuție Drum expres Suceava-Siret, lot trei, Lehel Bogdan ar fi promis că decizia se va da pe 29 mai 2026, vineri. La ora 14:00, înainte de terminarea programului, la Guvern erau membri ai asocierii câștigătoare și reprezentanți CNAIR pentru a semna contractul. Procedurile nu erau finalizate, astfel că decizia nu a putut fi dată, iar completul a plecat acasă la finalul programului. Decizia s-a dat peste câteva zile, cu respingerea contestației. Loturile unu și doi s-au semnat pe 29 mai, iar pentru lotul trei CNSC a dat decizie de respingere pe 4 iunie, iar firmele clasate pe locul doi au deschis acțiune în instanță.
Contractul proiectare și execuție autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, tronson patru, a fost semnat cu trei firme italiene pe 2 iulie, la Ministerul Transporturilor, după o procedură de licitație accelerată. Pe 15 iunie, CNSC a respins contestațiile competitorilor, în condițiile în care ultimul dosar pe acest contract a intrat la CNSC pe 3 iunie. Competitorii români au invocat lipsă de transparență și au atacat decizia la Curtea de Apel București. Pe 5 august, instanța a suspendat derularea contractului de 3,57 miliarde lei.