Daniel Dăianu avertizează că rectificarea bugetară pe 2026 este urgentă
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susține că este stringentă identificarea unei soluții juridice pentru adoptarea rectificării bugetului general consolidat pe anul 2026, în condițiile în care Guvernul are statut interimar și nu poate recurge la ordonanțe de urgență.
Necesitatea unei soluții legale rapide
În mod obișnuit, rectificările bugetare se realizează prin ordonanțe de urgență ale Guvernului, aprobate ulterior de Parlament prin lege. Situația actuală este diferită, deoarece Executivul interimar nu dispune de posibilitatea de a utiliza acest instrument legislativ. Consiliul Fiscal consideră necesară găsirea unei alternative juridice care să permită ajustarea bugetului, ținând cont de caracterul excepțional al situației.
Riscuri privind finanțarea instituțiilor publice
Unul dintre motivele pentru care rectificarea este considerată urgentă îl reprezintă dificultățile privind asigurarea fondurilor necesare funcționării unor instituții publice în ultimele luni ale anului. Potrivit lui Daniel Dăianu, situația este deosebit de sensibilă în domeniul sănătății, unde există riscuri privind finanțarea anumitor servicii și structuri medicale. O atenție specială este acordată unităților de primiri urgențe, pentru care necesarul de fonduri trebuie acoperit fără întârzieri.
Varianta unei rectificări parțiale, fără creșterea deficitului
Președintele Consiliului Fiscal consideră că o soluție ar putea fi adoptarea unei rectificări bugetare limitate, care să permită redistribuirea banilor către domeniile cu necesar mai mare de finanțare. O astfel de intervenție nu ar presupune neapărat creșterea deficitului bugetar sau a necesarului de împrumuturi al statului. Ideea avansată este ca fondurile să fie realocate între ordonatorii principali de credite, prin reducerea sumelor prevăzute pentru domeniile în care execuția bugetară este mai redusă și direcționarea acestora către instituțiile care se confruntă cu nevoi urgente.
Ce prevede legislația privind rectificarea bugetului
Legea finanțelor publice prevede posibilitatea modificării bugetului anual pe parcursul exercițiului financiar prin legi de rectificare. Acestea trebuie elaborate cel mai târziu până la 30 noiembrie și trebuie să respecte regulile stabilite de legislația privind responsabilitatea fiscal-bugetară. În condițiile actuale, problema este reprezentată de procedura prin care o astfel de rectificare poate fi adoptată în contextul unui Guvern interimar.
Modelul legislativ folosit pentru proiectele PNRR, o posibilă soluție
Daniel Dăianu indică și o posibilă variantă de lucru, pornind de la mecanismul utilizat pentru proiectele legislative legate de jaloanele asumate prin PNRR. În acest caz, membrii Guvernului care sunt și parlamentari au inițiat proiecte de lege, iar acestea au fost transmise Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătute în procedură de urgență. Un mecanism similar ar putea fi utilizat, în opinia Consiliului Fiscal, și pentru o rectificare bugetară minimală.
Redistribuire de fonduri, nu alocări suplimentare
Varianta propusă ar presupune o modificare neutră din perspectiva volumului total al cheltuielilor și a soldului bugetar deja aprobat. Practic, nu ar fi vorba despre alocarea unor fonduri suplimentare care să ducă la creșterea deficitului, ci despre o redistribuire a banilor existenți în buget. Ministerul Finanțelor ar putea fundamenta tehnic o astfel de inițiativă împreună cu ministerele și instituțiile implicate, urmând ca proiectul să fie introdus în Parlament de membrii Guvernului care au și statut de parlamentari. Adoptarea în procedură de urgență ar permite efectuarea rapidă a ajustărilor necesare, în special pentru instituțiile care riscă să rămână fără fonduri suficiente până la sfârșitul anului.
Apel la intervenție rapidă
Mesajul Consiliului Fiscal vine pe fondul presiunilor tot mai mari asupra bugetului public și al problemelor semnalate în privința finanțării unor instituții în ultimele luni ale anului. Daniel Dăianu susține că, indiferent de forma juridică aleasă, este necesară o intervenție rapidă pentru ca instituțiile publice, în special cele din sănătate și unitățile de primiri urgențe, să își poată continua activitatea în condiții normale.