Instanțele din România aplică normarea dosarelor. Câte cauze poate primi zilnic un judecător
Toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din România aplică de marţi o nouă procedură de gestionare a activităţii, în funcţie de capacitatea de procesare a fiecărei instanţe. Mecanismul, cunoscut drept „normare”, stabileşte câte dosare poate prelua într-o zi o instanţă, în funcţie de numărul de judecători şi de nivelul acesteia. Scopul este ca volumul de dosare repartizat judecătorilor să fie corelat cu o capacitate realistă de procesare, iar cauzele care depăşesc această capacitate să fie păstrate temporar în aşteptare şi repartizate ulterior.
Cum funcţionează normarea
O judecătorie cu patru judecători va avea, în primul an de aplicare, o capacitate de 576 de dosare pe an pentru fiecare judecător, adică 2.304 dosare anual pentru întreaga instanţă. Raportat la zilele calendaristice, aceasta înseamnă aproximativ 6,31 dosare pe zi. Dacă într-o zi sunt înregistrate mai multe cauze decât capacitatea disponibilă, dosarele care nu pot fi repartizate nu sunt pierdute şi nici respinse, ci rămân în aşteptare şi sunt preluate în zilele următoare, iar diferenţa de capacitate nefolosită se reportează.
Ce cauze sunt exceptate
Mecanismul nu se aplică tuturor cauzelor în acelaşi mod. Încuviinţările de executare silită sunt excluse: nu sunt luate în calcul la stabilirea capacităţii zilnice şi sunt repartizate peste această capacitate, fără să o diminueze. Cauzele prioritare, precum ordinele de protecţie, sunt luate în calcul la stabilirea capacităţii, dar trebuie repartizate imediat, chiar dacă limita zilnică este depăşită. Cauzele care depăşesc capacitatea sunt imputate capacităţii zilei următoare. Lista completă a obiectelor exceptate şi a celor prioritare este prevăzută în anexa Hotărârii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1642.
De unde provin cifrele
Capacitatea de referinţă a fost stabilită pornind de la cel mai recent raport al Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei, prin raportare la media europeană, cu excluderea României. Media indică 288 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 192 pentru un judecător de tribunal şi 119 pentru un judecător de curte de apel. Trecerea la această capacitate se face etapizat: în primul an, capacitatea este dublul mediei europene, respectiv 576, 384 şi 238 de dosare pe an; în al doilea an, de 1,5 ori media europeană; din al treilea an, la nivelul mediei europene.
România are de trei-patru ori mai multe dosare noi decât media europeană
Argumentul principal pentru introducerea mecanismului este volumul foarte mare de cauze. Numărul dosarelor nou-intrate în instanţele din România a crescut cu peste 27% între 2020 şi 2024, iar în ultimii ani volumul a fost de trei până la patru ori mai mare decât media europeană. În acelaşi timp, schemele de judecători şi grefieri au rămas, în linii mari, la acelaşi nivel în ultimii zece ani. Capacitatea de muncă a sistemului are limite fizice: anul are 365 de zile, dintre care aproximativ 250 sunt lucrătoare, săptămâna are cinci zile de lucru, iar ziua de muncă are opt ore. În aceste condiţii, volumul tot mai mare de cauze face dificilă menţinerea unui standard ridicat de calitate a actului de justiţie.
Noua procedură încearcă să introducă o legătură între numărul de cauze pe care instanţele le primesc şi capacitatea lor efectivă de procesare, astfel încât dosarele care depăşesc această capacitate să fie preluate ulterior, iar cauzele urgente sau exceptate să beneficieze în continuare de un regim distinct. Implementarea mecanismului începe la 15 septembrie în toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din România.