Coridorul Vertical și mini-reactoarele de la Doicești, reincluse în programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a inclus în programul său de guvernare două proiecte energetice în care sunt implicați parteneri americani și care au fost contestate de fostul premier Ilie Bolojan: Coridorul Vertical de gaze și mini-reactoarele modulare de la Doicești.
Ambele proiecte apar în capitolul „România pro-europeană și transatlantică”, care prevede construirea parteneriatului strategic cu Statele Unite pe investiții în tehnologie, energie și apărare, astfel încât România să devină o platformă energetică regională. Documentul menționează infrastructura Coridorului Vertical, investițiile în Marea Neagră, proiectele nucleare de la Cernavodă și reactoarele modulare.
Proiectele sunt incluse și în capitolul „Energie nucleară și proiecte strategice”, unde sunt prevăzute continuarea proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni „numai în condiții de viabilitate economică demonstrată”, explorarea altor tehnologii de reactoare modulare și consolidarea rolului de tranzit al României prin Coridorul Vertical și Coridorul Verde.
Sebastian Burduja: Coridorul Vertical, susținut de Uniunea Europeană
Sebastian Burduja, propus să revină în funcția de ministru al Energiei, a declarat că este un susținător al Coridorului Vertical, pe care l-a susținut și în mandatele sale din 2023 și 2025, și că proiectul ar putea reprezenta o sursă de venituri pentru România.
„Pe acest coridor, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, gazele treceau de la nord spre sud, gaze rusești, iar acum, prin flux invers, se urmărește tranzitul gazelor de la sud, inclusiv din terminale GNL din Grecia, prin Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina. E un proiect pe care și UE îl susține pentru că înseamnă o sursă alternativă la gazele rusești”, a spus Burduja.
Liberalul a negat că Ilie Bolojan s-ar fi împotrivit proiectului, dar a afirmat că există o diferență între statutul de țară de tranzit, care încasează taxele aferente, și achiziția de GNL american, în condițiile în care România își acoperă aproape integral consumul, iar de anul viitor producția se va dubla datorită gazului din Neptune Deep.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă, a declarat că proiectul este benefic pentru România, dar că statul ar trebui să aibă o strategie de expansiune și să nu se angajeze în contracte păguboase.
Contextul declarațiilor: ancheta privind ambasadoarea SUA în Grecia
Declarațiile lui Burduja vin în contextul în care Wall Street Journal a publicat o anchetă potrivit căreia ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi invocat căderea Guvernului Bolojan într-o discuție tensionată cu ministrul grec al Energiei, sugerând că Washingtonul poate provoca schimbări de guvern și în alte țări.
Guvernul României a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură votată de PSD, AUR și PACE, cu 281 de voturi. Kimberly Guilfoyle a venit și la București în contextul discuțiilor despre Coridorul Vertical, întâlnindu-se la 31 martie cu Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan. Potrivit G4Media, Grindeanu a respins orice legătură între aceste discuții și căderea Guvernului Bolojan, afirmând că întâlnirile au vizat doar proiectul energetic.
Sebastian Burduja a declarat că guvernele României se schimbă de Parlament și că „dacă cineva și-a luat indicațiile de afară e dator cu explicații”.
Ce a spus Ilie Bolojan despre cele două proiecte
Fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu a susținut că declarațiile publice ale lui Ilie Bolojan despre mini-reactoarele de la Doicești și Coridorul Vertical au afectat relația României cu Statele Unite și ar fi putut avea consecințe asupra procesului de aderare la OECD.
Potrivit acestuia, Bolojan a argumentat public că gazul american este mai scump decât cel românesc și că nu vede de ce România ar trebui să îl cumpere.
În ceea ce privește proiectul de la Doicești, Ilie Bolojan a declarat că există „probleme pe care nu le putem nega” și a anunțat că a informat partenerul american. El a precizat că din suma de peste 240 de milioane de dolari pusă la dispoziție de Nuclearelectrica există un teren, o companie cu angajați și un studiu de fezabilitate, dar că pentru realizarea proiectului ar fi nevoie de câteva miliarde de euro care nu sunt disponibile.