Dispută în comunitatea italienilor din România după contestarea în instanță a desemnării lui Siegfried Mureșan
Decizia deputatei Ioana Grosaru, reprezentanta minorității italiene în Camera Deputaților, de a contesta în instanță decretul prezidențial prin care Siegfried Mureșan a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru a generat o reacție fermă din partea mai multor organizații ale comunității italiene din România. Deputata, care a candidat la ultimul scrutin parlamentar din partea Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT., a cerut anularea decretului și a primit termen de judecată la Curtea de Apel București pentru luni, 28 septembrie, în condițiile în care votul pentru Guvernul Mureșan este programat marți.
Ca reacție, un grup de organizații ale comunității italiene din România s-au delimitat public de demersul deputatei și au respins ideea că poziția RO.AS.IT. ar reprezenta întreaga comunitate. Într-o poziție exprimată sâmbătă, organizațiile semnatare au denunțat „tentativa de a prezenta poziția unei singure organizații drept vocea întregii comunități italiene”.
„Organizațiile semnatare iau act, cu surprindere și profundă îngrijorare, de poziția exprimată public de RO.AS.IT. cu privire la desemnarea domnului Siegfried-Vasile Mureșan drept candidat la funcția de prim-ministru al României. Considerăm necesar să precizăm, fără nicio ambiguitate, că poziția exprimată de o singură organizație nu poate fi prezentată și nici percepută drept poziția întregii comunități italiene din România”, se arată în documentul citat.
Organizațiile precizează că RO.AS.IT. reprezintă în Parlament, potrivit legislației în vigoare, doar puținii cetățeni români de origine italiană și nu acoperă ampla și diversificata realitate socială și economică italiană din România, care include antreprenori și investitori italieni, profesioniști, familii, reprezentanți din domeniile academic, cultural, educațional și asociativ.
Semnatarii mai susțin că RO.AS.IT. are dreptul de a-și exprima propriile opinii, dar subliniază că această organizație „nu a reprezentat niciodată întreaga comunitate italiană din România” și că orice tentativă de a transforma poziția unei singure organizații în poziția colectivă a tuturor italienilor prezenți în România este inacceptabilă.
„Considerăm gravă orice inițiativă care poate crea, în spațiul public ori în mediile politice și instituționale, impresia că întreaga comunitate italiană din România este asociată cu o anumită poziție politică”, au transmis organizațiile semnatare, adăugând că nu intenționează să intervină în politica internă a României prin susținerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice.
Documentul reafirmă respectul față de România, instituțiile sale democratice și statul de drept, precum și importanța relației strategice și a legăturilor istorice de prietenie dintre România și Italia. „Nu acceptăm ca reputația comunității italiene să fie asociată cu o poziție politică pe care nu ne-am asumat-o și care nu ne reprezintă”, se mai arată în poziția publică.
Lista organizațiilor semnatare include Camera de Comerț Italiană pentru România (CCIPR), Confindustria România, Com.It.Es. România, Asociația FUTURA A.I.I., Comunitatea Italiană – Friulana Greci, Confederația Italienilor din toată Lumea, CIM România, Asociațiile Emiliano-Românilor din România, Asociația Italienilor din Bihor, Comitetul Italienilor din România și Comitetul Tricolorului în Lume.
Deputata Ioana Grosaru: „Un personaj venit cu susținere din afară”
Deputata Ioana Grosaru a explicat, într-o intervenție televizată, că inițiativa sa nu a fost pe placul tuturor colegilor din Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.), dar a susținut că un „personaj venit cu susținere din afară” nu este capabil să înțeleagă „problemele cu care ne confruntăm acum”.
„Chiar dacă avem în rândul membrilor asociației persoane care nu împărtășesc în totalitate cum gândesc și cum am acționat personal, totuși, majoritatea nu sunt de acord și și-au exprimat neîncrederea în ceea ce s-a propus”, a afirmat ea despre desemnarea candidatului susținut de PNL, USR și UDMR.
Întrebată dacă sesizarea are suficiente argumente juridice pentru a fi susținută în instanță, deputata a răspuns: „Considerăm că o să fie susținute și în instanță suficient ca să nu poată ajunge în Parlament, cu toate că, după câte se cunoaște, nu va întruni voturile necesare ca să treacă”.
Avocatul Toni Neacșu a declarat, la rândul său, într-o intervenție televizată, că instanța sesizată nu are competența să verifice decretul semnat de președintele Nicușor Dan și că demersul deputatei va fi declarat inadmisibil.