Predoiu: Nu e fair-play să vorbești ca și cum instituțiile ar porni de la zero
Cătălin Predoiu, ministrul interimar al Afacerilor Interne, a reacționat după ce Mircea Abrudean, propus pentru portofoliul MAI, a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare reunite de apărare națională, cu 22 de voturi „pentru”, 7 „împotrivă” și 8 abțineri. Predoiu l-a felicitat pe Abrudean pentru aviz și i-a urat succes, dar a prezentat o serie de date care contrazic, în opinia sa, evaluările critice formulate în cadrul audierilor.
Referitor la obiectivul anunțat de Abrudean — restabilirea încrederii cetățenilor în capacitatea instituției de a proteja viața —, Predoiu susține că acesta ar presupune implicit că încrederea nu există sau s-a diminuat. El invocă datele Eurobarometrului, potrivit cărora încrederea în Poliție a evoluat de la 50% în toamna anului 2023, la 52% în primăvara anului 2024 și la 53% în primăvara anului 2026. Un alt Eurobarometru arată că 68% dintre români au încredere în serviciile de urgență, iar pompierii se situau la 90% încredere în 2025.
Predoiu a subliniat că aproximativ 28.000 de oameni acționează zilnic în stradă, în condițiile unui deficit de personal de circa 23% și ale unor constrângeri bugetare reale. El și-a exprimat speranța că nivelurile de încredere vor fi menținute și crescute, indiferent de cine va conduce MAI.
În privința violenței domestice și a femicidului, Predoiu a afirmat că MAI combate și previne fenomenul prin Poliția Română, dar că multe infracțiuni sunt spontane și se produc în mediul familial, unde poliția nu poate fi prezentă instantaneu. În primele opt luni ale anului 2026, polițiștii au intervenit în 103.477 de cazuri de violență domestică, cu 16,3% mai multe decât în perioada similară a anului trecut, iar numărul faptelor penale înregistrate a crescut cu 26,4%. Totodată, numărul omorurilor comise în contextul violenței domestice a scăzut de la 54 la 44, cu 18,5%, au fost emise 13.751 de ordine de protecție provizorii, cu 46,8% mai multe, iar în 5.334 de situații a fost aplicată monitorizarea electronică a agresorului.
Predoiu a respins ideea unui „provizorat generalizat” la conducerea structurilor teritoriale ale Poliției Române. El a precizat că la nivelul celor 41 de inspectorate județene și al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, 33 dintre cele 42 de structuri au conducerea asigurată de titulari, în nouă cazuri funcțiile fiind ocupate temporar, iar pentru patru dintre acestea procedurile de concurs sunt deja în desfășurare. Rămân cinci situații în care procedurile trebuie continuate. Predoiu a arătat că deficitul de personal este problema structurală reală, care afectează zona operativă și ocuparea rapidă a funcțiilor de conducere.
Despre „reformă”, Predoiu a declarat că este necesară în orice instituție mare, dar că nu este suficient să ai o viziune, aceasta trebuind raportată la condițiile concrete și la prioritățile operative. El a menționat că în MAI există deja un concept integrat de recalibrare instituțională, aflat de câteva luni în curs de aplicare, iar unele măsuri sunt în plină desfășurare. Transformările din digitalizare, protecția frontierei, combaterea traficului de droguri sau serviciile publice au fost lansate, iar unele au fost finalizate.
Predoiu a subliniat că reforma profundă a MAI presupune un efort legislativ important, inclusiv înnoirea unui cadru normativ vechi de 10, 20 și, pe alocuri, chiar 30 de ani, ceea ce necesită o majoritate parlamentară solidă, stabilitate politică și predictibilitate legislativă. El a apreciat că rezultatele concrete ale muncii angajaților MAI sunt unul dintre motivele pentru care România este considerată una dintre țările sigure ale Uniunii Europene, menționând că performanța MAI în protecția frontierei și combaterea migrației ilegale a fost apreciată de adjunctul Department of Homeland Security drept un „model”.