CCR amână din nou decizia privind restanțele salariale ale magistraților. Noul termen este 7 octombrie
Curtea Constituțională a amânat, miercuri, pentru 7 octombrie, pronunțarea asupra sesizării premierului interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților.
Tot pentru 7 octombrie a fost amânată și decizia privind sesizarea președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, referitoare la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE. Grindeanu a cerut CCR să constate existența acestui conflict și să stabilească o conduită de urmat pentru restabilirea ordinii constituționale.
Sesizarea premierului interimar a fost depusă după ce instanța supremă a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță în dosarul privind neplata unor restanțe salariale apărute în urma majorărilor stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
„Am decis în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, a declarat Ilie Bolojan pe 2 iulie.
Premierul interimar a susținut atunci că instanța „perturbă direct echilibrul bugetar național”, ceea ce ar reprezenta „o ingerință directă” în activitatea Executivului. Potrivit juriștilor Guvernului, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive ale puterii executive și legislative, iar puterea judecătorească nu are competența tehnică și legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat.
În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Curtea de Apel București a emis acțiunea la începutul lunii mai, iar Guvernul a contestat-o.
Prima instanță a stabilit, în afara sumei respective, și penalități de 1% pe zi, ceea ce reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, aproximativ nouă milioane de euro, la care se adaugă amenzi pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Potrivit premierului interimar, cuantumul este în realitate mult mai mare, pentru că la sumele solicitate de Înalta Curte se adaugă aproximativ trei miliarde de lei în zona de Parchet.
Ministerul Finanțelor consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea prejudicii grave asupra bugetului de stat.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților. CAB a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de zece zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată la primul termen al procesului.