Mirabela Grădinaru: Provocarea următorilor ani este transformarea energiei creative într-un avantaj strategic pentru România
Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a declarat luni, în cadrul mesei rotunde „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, organizată în cadrul Romanian Creative Week X Bucharest, ediția a II-a, că problema nu este lipsa creativității în România, ci faptul că aceasta trebuie observată, conectată și sprijinită pentru a se dezvolta.
Evenimentul, găzduit de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, a reunit reprezentanți din domenii diferite pentru a discuta despre modul în care creativitatea românească poate fi recunoscută, conectată și susținută pe termen lung.
„Ceea ce se întâmplă aici este mai mult decât o conversație despre industriile creative, este o conversație despre colaborare, despre punți între domenii și despre capacitatea noastră de a construi împreună”, a afirmat Mirabela Grădinaru. Ea a subliniat că cele mai valoroase idei apar adesea la intersecția dintre perspective diferite și că România are atât o relație profundă cu patrimoniul și tradiția sa, cât și oameni care lucrează la limita tehnologiei și inovației.
„Nu trebuie să alegem între trecut și viitor, miza noastră este să descoperim ce putem construi atunci când ne întâlnim”, a spus ea, adăugând că ecologiile creative înseamnă, de fapt, ecosisteme ale încrederii și colaborării.
Grădinaru a explicat că creativitatea nu se dezvoltă în izolare și are nevoie de conexiuni, de oameni care împărtășesc idei, de instituții care susțin inițiativele și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a încerca ceva nou.
Ea a vorbit și despre schimbarea modului în care este evaluată puterea unei națiuni: „În trecut, puterea unei națiuni era nemăsurată în primul rând prin resursele pe care le deținea. Astăzi, într-o economie bazată pe cunoaștere și inovație, avantajul competitiv este dat tot mai mult de capacitatea noastră de a genera idei și de a le transforma în soluții relevante pentru societate.”
Partenera președintelui a evidențiat că industriile creative nu produc doar bunuri culturale, produse sau servicii, ci creează posibilități – posibilitatea unui oraș de a se reinventa, a unei comunități de a se face auzită sau a unui tânăr de a-și construi viitorul în România.
„Cred cu sinceritate că provocarea următorilor ani este să transformăm energia creativă pe care o avem într-un avantaj strategic pentru dezvoltarea țării, mai ales în era inteligenței artificiale, pentru că viitorul nu aparține doar celor care au resurse, ci celor care au imaginația, curajul și capacitatea de a transforma ideile în realitate”, a subliniat Mirabela Grădinaru.
Gazda evenimentului, Marlene Herberth, a declarat că România trebuie să devină mai bună în a recunoaște, conecta și susține creativitatea pe care o are deja. „Din practica mea, la întâlnirea dintre patrimoniu, artă contemporană și comunități, văd cât de mult depinde continuitatea unei idei de relațiile care o susțin: cine transmite cunoașterea, cine oferă spațiu pentru experiment, cine finanțează și cine deschide accesul către public”, a afirmat ea.
Consilierul prezidențial Valentin-Sorin Costreie a atras atenția asupra unei probleme structurale a României în ceea ce privește creativitatea. „România are insule de creativitate deja certificate și care exportă creații. Problema este cum unim aceste mici mese rotunde într-o mare masă rotundă numită România creativă”, a spus el.
Costreie a susținut că acest lucru nu poate fi realizat decât prin schimbarea paradigmei educaționale a întregii societăți, începând de la educația timpurie din grădiniță și din primii ani de școală. „Sistemul nostru educațional nu este calat și croit pentru a hrăni creativitatea, din contră”, a afirmat consilierul prezidențial.
El a adăugat că trebuie hrănită curiozitatea copiilor, care sunt foarte creativi și inventivi, dar care își pierd potențialul prin înregimentare. „Există un potențial care, atunci când este hrănit de un interes special, al unor mentori, părinți, al unor modele pe care acești copii ar trebui să le aibă, se poate”, a conchis Costreie.
La masa rotundă au fost prezenți arhitectul Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW, Andrei Boncea, președintele Alianței Producătorilor de Film, designerul Ioana Ciolacu, președinte Romanian Fashion Council, Anca Lupeș, președinte RAW Music & Fondator Mastering The Music Business, și Bogdan Trâmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.
Romanian Creative Week X Bucharest se desfășoară până pe 8 octombrie, aducând în capitală artă contemporană, modă, instalații și evenimente dedicate industriilor creative.