Senatul cere oprirea demersului privind limitarea veto-ului României în UE
Senatul a adoptat luni o declarație prin care solicită Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să oprească imediat orice demers prin care România susține extinderea votului cu majoritate calificată în politica externă a Uniunii Europene. Disputa a izbucnit după ce ministra de Externe, Oana Țoiu, a semnat, alături de reprezentanții altor zece state membre, o scrisoare care propune limitarea utilizării veto-ului și analizarea unor situații în care deciziile ar putea fi luate fără acordul unanim al celor 27 de state.
Declarația a fost adoptată cu 64 de voturi „pentru”, provenind de la PSD, AUR și PACE – Întâi România. PNL și USR au votat împotrivă, iar UDMR s-a abținut.
Ce solicită Senatul
Documentul cere Guvernului demis și MAE „stoparea imediată a oricăror demersuri privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC”, prin încetarea participării reprezentanților României la activitățile așa-numitului „Grup de prieteni” și notificarea celorlalte state participante.
Senatul mai solicită să nu fie susținute mecanisme care ar extinde majoritatea calificată în PESC fără consultare parlamentară prealabilă și fără un mandat politic explicit. De asemenea, cere prezentarea tuturor documentelor relevante privind participarea României la acest grup, în termen de 15 zile de la adoptarea declarației.
Documentul mai cere lămuriri dacă ministrul interimar al Afacerilor Externe a avut un mandat expres, anterior datei de 1 septembrie 2026, pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării veto-ului și explorarea extinderii votului cu majoritate calificată în PESC.
Reacția ministrei Oana Țoiu
Oana Țoiu a respins acuzațiile și a declarat că este „o minciună cap-coadă” că România renunță sau își pierde dreptul de veto în Uniunea Europeană.
Ministra a explicat că scrisoarea semnată de cele 11 state nu elimină dreptul de veto și că schimbarea regulilor de vot nu poate fi făcută automat. „Renunțarea la veto nu se poate face peste noapte: în domeniul militar, niciodată, conform Tratatelor. Iar în celelalte decizii este posibil doar dacă liderii propun cu unanimitate parlamentelor naționale, care au apoi la dispoziție șase luni pentru dezbatere”, a susținut Țoiu.
Ea a precizat că Parlamentul nu are în prezent pe masă o propunere de eliminare a veto-ului și că documentul invocat cere, în esență, ca statele care blochează o decizie să explice de ce aceasta le afectează interesele naționale. „Scrisoarea spune însă doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național. Explicația nu are nevoie de aprobări din partea nimănui: dreptul de veto rămâne intact”, a transmis ministra.
Contextul disputei
România s-a alăturat Austriei, Danemarcei, Belgiei, Finlandei, Franței, Germaniei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Spaniei și Suediei într-o inițiativă care cere reformarea modului în care Uniunea Europeană ia decizii în politica externă.
În prezent, regula de bază este unanimitatea, ceea ce înseamnă că un singur stat dintre cele 27 poate bloca o decizie. Cele 11 state susțin că folosirea veto-ului a blocat în ultimii ani unele acțiuni externe ale UE și propun folosirea mai frecventă a „abținerii constructive”, evitarea blocării unor decizii din motive fără legătură cu subiectul și analizarea posibilității de a trece, în anumite cazuri, la votul cu majoritate calificată.
Schimbarea regulilor este însă dificil de realizat, deoarece chiar mecanismul european care permite extinderea votului cu majoritate calificată presupune, pentru activarea sa, acordul unanim al statelor membre.